Acasă Info Local USR vrea desființarea Ilfovului

USR vrea desființarea Ilfovului

DISTRIBUIȚI

Bucureștiul are nevoie de o nouă organizare administrativ-teritorială susține USR, prin vocea liderului organizației Capitalei, Roxana Wring.

Propunerea lansată la 24 iulie 2019 în dezbatere publică pleacă de la câteva principii, susțije Wring. În primul rând, o metropolă are nevoie de o singură administrație, nu de șapte. Această abordare este singura care poate să ofere o viziune unitară orașului, o diminuare a birocrației și o îmbunătățire a serviciilor publice. Bucureștiul are de asemenea nevoie să ducă decizia mai aproape de cetățeni. Nu în ultimul rând, Bucureștiul trebuie să se integreze organic cu Ilfovul. În acest moment, cele două sunt complet rupte decizional, deși funcțional depind una de alta.

Proiectul, intitulat ”București. O metropolă, o administrație”, prevede, printre altele, că Bucureștiul se va reorganiza în 20 de districte (districte există acum în Libia, Serbia, Turcia, Cehia, Rusia, Albania, Austria, Algeria, Cipru, Bhutam, Gambia; Israel, Mozambic). Se vor desființa administrațiile de sector ”și se va pune punct acestei anomalii în care același oraș are 7 primării și 7 bugete”.

Districtele vor fi unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, în cadrul municipiului București, al căror scop este să aducă decizia și acțiunea edilitară mai aproape de cetăţeni.

Districtele sunt cu totul diferite de actualele sectoare nu doar prin faptul că vor fi mai mici, ci mai ales prin faptul că nu vor mai funcționa ca centre autonome de decizie sau ca enclave de putere în interiorul orașului. Nu vor avea personalitate juridică proprie, vor fi parte componentă funcțională a municipalității, nu vor mai fi suprapuneri de atribuţii și decizii unilaterale sau contradictorii. Aceste districte vor răspunde mai bine nevoilor locale pentru că vor avea dimensiuni mai mici, omogenitate mai mare, reprezentanţi mai prezenţi și mai activi în comunitate. De asemenea, ele vor fi administrate coerent și integrat la nivel de municipiu.

Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice și culturale. Nu vor mai exista cazuri în care același cartier sau aceeași zonă protejată este sfâșiată între două sau mai multe sectoare.

La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar, structură consultativă cetăţenească deschisă, la ședinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari și locuitorii din district. Ședinţele acestui For Comunitar vor fi lunare, iar prezenţa consilierilor municipali aleși în districtul respectiv este obligatorie, sub sancţiunea pierderii mandatului. Rolul acestui For este să păstreze o legătură reală cu întreaga comunitate și să ducă decizia cât mai aproape de cetățeni.

O parte din activităţile de natură executivă ale Primăriei Municipiului București vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Asta nu înseamnă că districtele vor fi ordonatori principali de credite. Ele nu vor avea buget propriu și nu vor încasa taxe. Ele doar vor cheltui în limitele unui mandat dat de Municipiu anumite sume alocate pentru nevoile comunității, legate de infrastructura educațională, spații verzi de proximitate, piețe, informare etc.

La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competență pentru Primăria Capitalei și Consiliul General.

Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleși pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legați de comunitatea locală, iar activitatea lor va fi să păstreze o legătură funcțională cu cetăţenii și să supravegheze activitatea structurilor executive ale municipiului București.

Primarul municipiului Bucureștiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scurtin. El își va forma o echipă executivă de 5 directori cu atribuţii strategice și de implementare în domeniile: Finanţe (incluzând aici finanţe locale și investiţii), Mobilitate (transport public, transport alternativ și integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centură etc.), Dezvoltare urbană (locuire, spaţii publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri școlare și spitalicești, servicii sociale), Cultură și sport (act cultural și manifestări sportive, infrastructura specifică).

Municipalitatea, prin Consiliu sau prin Primărie, după caz, va asigura planificarea, coordonarea și supravegherea activității administrative la nivel de district, astfel încât orașul să se dezvolte echilibrat și coerent.

Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană 

La nivel metropolitan se va înființa Zona Metropolitană București, care va include Capitala și localităţile din fostul judeţ Ilfov. Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană.

Va exista o Administrație Metropolitană (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structură de cooperare între București și unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.

Această Administrație va fi condusă de un Consiliu Metropolitan și de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai municipiului București și 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de primarul Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan.

Ideea de bază, susțije USR, este ca deciziile care afectează deopotrivă Bucureștiul și localitățile învecinate să fie luate de reprezentanți ai tuturor comunităților direct interesate. Până acum, Bucureștiul lua de unul singur decizii care afectau Ilfovul, la fel cum Ilfovul lua de unul singur decizii care afectau Capitala. Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia orașului reprezintă doar una dintre consecințele acestei realități. Același lucru se întâmplă și cu utilitățile, și cu transportul public, și cu salubrizarea.

USR zice că va discuta cu specialiștii, cu ONG-urile și cu cetățenii. Apoi va urma etapa de formulare a textelor de lege care vor trebui adoptate în vederea reorganizării administrative a Bucureștiului. Obiectivul este ca după alegerile parlamentare din 2020 USR să propună în Parlament un pachet ”legislativ complet și coerent, discutat cu toți cei interesați”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + seven =