Acasă Social  Îngrijorător! ROMÂNII CRED TOT CE VĂD LA TELEVIZOR

 Îngrijorător! ROMÂNII CRED TOT CE VĂD LA TELEVIZOR

DISTRIBUIȚI

 

Într-un raport transmis comisarului pentru Economia și Societatea Digitală, Mariya Gabriel, Grupul de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online propune o definiție a fenomenului și face o serie de recomandări.

Experții independenți pledează pentru adoptarea unui cod de principii la care ar trebui să adere platformele online și rețelele de socializare. Raportul completează primele idei desprinse dintr-o consultare publică și un sondaj Eurobarometru. Aceste contribuții vor sta la baza elaborării unei comunicări privind combaterea dezinformării online, pe care Comisia Europeană o va publica în această primăvară.

 

Radioul este cea mai de încredere sursă de informații în Uniunea Europeană arată Eurobarometrul privind fenomenul știrilor false, dat publicității la 12 martie 2018.

Pentru combaterea acestui fenomen, Grupul de experți constituit în acest sens propune cinci categorii de măsuri care vizează transparență crescută cu privire la finanțarea presei online, promovarea programelor de alfabetizare mediatică (media literacy), instrumente reale de lucru care să demonteze temele false, cercetare continuă în ceea ce privește fenomenul dezinformării și o susținere crescută pentru ecosistemul media din UE.

Coordonatoarea Grupului de experți a Uniunii Europene pentru combaterea știrilor false, Madeleine Cock Buning, s-a pronunțat împotriva întocmirii unor ”liste negre” cu instituțiile de presă care publică fake news, preferând un program axat pe autoreglarea pieții media din fiecare țară. Grupul de experți recomandă ca în UE să fie folosit termenul ”dezinformare” (disinformation) în locul celui de ”știri false” (fake news).

Acest termen – a subliniat Madeleine Cock Buning – are o semantică mai largă, acoperind toate materialele false, incorecte sau care manipulează cu intenția de a obține profit sau de a crea un rău public.

Deocamdată, UE nu intenționează să adopte soluții legislative pentru combaterea dezinformării și a știrilor false, ci se bazează pe autoreglementare, a completat comisarul Mariya Gabriel.

 

41% dintre români vin, zilnic, în contact cu știri false

 

Revenind la Eurobarometru, rezultatele cercetării arată că europenii se bazează preponderent pe presa tradițională. În clasamentul încrederii, radioul este cotat cu 70%. Urmează televiziunea, cu 66%, apoi ziarele și revistele pe hârtie, cu 63%.

Românii se numără printre națiunile care se informează cel mai puțin din presa scrisă (36%), în schimb sunt nedezlipiți de televizoare (93%). Ungaria este singura țară din UE unde ponderea celor care își iau informațiile de la televizor este mai mare decât în România: 94%.

Ca o comparație, cetățenii din Germania și Franța au încredere în presa scrisă în procente de peste 50%.

Eurobarometru arată că peste jumătate dintre respondenții români folosesc rețelele de socializare cel puțin o dată pe zi, în timp ce 27% – rareori sau chiar niciodată.

Activitățile preferate în social media sunt de a citi sau viziona conținutul postat de prieteni (55% dintre respondenții români) și, într-o proporție mult mai mică, (33%), de a posta conținut pe care l-au găsit singuri pe internet. O proporție și mai mică (24%) redistribuie conținutul primit de la prieteni.

Mai puțin de jumătate din respondenții din România afirmă că au încredere în informațiile din reviste sau ziare tipărite (45%). Procentul scade îngrijorător în Ungaria, la 33%.

12% dintre români nu au încredere deloc în informațiile din ziare sau reviste tipărite, în timp ce, la nivel european, procentul se situează la 8. De asemenea, 71% spun că pot recunoaște o informație falsă ori propagandistică.

Nici presa online nu este văzută cu ochi mai buni: 37% dintre români au încredere în informațiile pe care le iau din media online, în timp ce 32% nu au încredere, în diferite grade, în această sursă.

O veste bună este că doar 5% dintre români spun că au încredere totală în informațiile pe care le iau de pe rețelele de socializare, în timp ce 13% nu au încredere deloc în aceste informații.

Gradul cel mai mare de încredere este pentru informațiile primite prin intermediul televiziunilor (66%), aflate la egalitate cu radioul. În medie, 71% dintre respondenți spun că pot recunoaște o informație falsă ori propagandistică, iar mai mult de o treime spun că vin în contact în fiecare zi cu știri false.

Dintre respondenții români, 41% susțin că vin zilnic în contact cu informații false, procentul depășind ușor media europeană. Mult mai mulți, 79%, au încredere că pot deosebi știrile care prezintă realități deformate sau modificate intenționat.

În medie, cetățenii UE consideră în proporții covârșitoare că fenomenul fake news este o problemă în țara lor (85%) și pentru sistemele democratice, în general.

În opinia acestora, responsabili pentru stoparea fenomenului ar fi jurnaliștii (49%), în timp ce aproape 40% așteaptă soluții și reglementări din partea propriilor guverne. Pe ultimul loc în topul responsabilității este managementul televiziunilor.

 

Ziarele și revistele tradiționale – 70% încredere

 

Sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cel mai puțin fiabile surse de știri, cu o rată de încredere de 26% și, respectiv, 27%. Aceste rezultate sunt confirmate de consultarea publică, care arată că cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web. Ziarele și revistele tradiționale, site-urile web specializate și publicațiile online, agențiile de știri și agențiile publice se bucură de un nivel de încredere mai ridicat (în total peste 70%).

Impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitată deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88 %), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84 %) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65 %). Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale. – VLAD CRISTEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

fifteen − 15 =