Acasă Economie Eurostat: Regiunea București-Ilfov la 144% din media UE la nivelul de trai

Eurostat: Regiunea București-Ilfov la 144% din media UE la nivelul de trai

DISTRIBUIȚI

Potrivit datelor publicate de Eurostat, nivelul de trai din regiunea București-Ilfov a ajuns în 2017 de 144% din media UE, conform PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor naţionale).

Astfel, zona Capitalei a devansat net, în termeni comparabili, zone metropolitane europene de referinţă precum Madrid (124%), Berlin (118%), Roma (111%) sau Lisabona (100%).

Ca urmare a calculării unui nivel al preţurilor de doar 51% din media europeană, la nivel cele 22.000 euro/locuitor în valori nominale au echivalat cu 43.200 euro/locuitor ca putere de cumpărare. La nivel naţional, România figurează cu un PIB/locuitor de 9.600 euro, respectiv 18.800 euro la paritatea puterilor de cumpărare standard, conform Cursdeguvernare.ro.

Vestea foarte bună este că România mai figurează acum cu doar două regiuni de dezvoltare în topul celor mai sărace regiuni ale UE ( la fel ca Franţa), faţă de cinci regiuni în urmă cu trei ani, şi regiunea Centru a reuşit să atingă un obiectiv mai vechi fixat la aderare, cel de 60% din media UE. Acum avem trei regiuni care îndeplinesc acest criteriu, teoretic necesar pentru adoptarea euro.

Vestea mai puţin bună este că decalajele între zonele mai bogate şi cele mai sărace ale ţării au continuat să fie îngrijorătoare. Diferenţa maximă dintre regiunea capitalei şi provincie a situat la 3,7 la 1 (144% din media UE faţă de doar 39% în cele şase judeţe din Moldova situate în Regiunea de Nord-Est). Practic, Bucureştiul este pentru Vaslui cam ce ar fi City-ul londonez pentru Bucureşti.

Cealaltă regiune a României rămasă la coada UE (în top 20 cele mai sărace regiuni europene) în afară de Nord-Est (locul 5 la cel mai mic PIB/locuitor alături de Regiunea Nord-Est din Bulgaria, unde se află Cadrilaterul, coincidenţă interesantă) este Sud-Vest Oltenia (45% din media UE, locul 10 în topul sărăciei, alături de altă zonă proximă, Regiunea Transdanubia de sud, Ungaria).

De remarcat plasarea pe locul al treilea în clasamentul sărăciei a unei regiuni din Franța, și anume Mayotte (departament peste mări, în canalul Mozambic), care a înregistrat un nivel al PIB/locuitor de doar 34% din media UE. În afară de aceasta, au mai apărut la coada celor 276 de regiuni europene analizate cinci regiuni din Bulgaria (din cel mai slab clasate șapte !), patru din Ungaria şi trei din Polonia (dar cu valori ceva mai mari ale PIB relativ).

O menţiune specială merită situaţia din Grecia, care a ajuns să figurează cu patru regiuni în acest nedorit clasament ( Macedonia de Est-Tracia, Epir, Egeea de Nord şi Grecia de Vest), toate cu PIB redus la mai puţin de jumătate din media UE, în pofida faptului (sau din cauza faptului, depinde cum vrem să o luăm) că ţara a prins la limită aderarea la Zona Euro fără a fi pregătită corespunzător, mai ales la nivel de mentalitate.

O atenţie specială ar merita şi diferența exagerată între aria București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia din care face parte zona Capitalei. Aceasta a păstrat un raport apropiat de 3 la 1. Ceea ce implică faptul Bucureştiul apare ca o insulă de prosperitate într-un ocean de sărăcie (50% din media UE pentru cele şapte judeţe din Sud-Muntenia şi 53% din Regiunea Sud-Est, ca să nu mai reamintim de cele 45% din Oltenia).

Pentru referință, menționăm că recordul nivelului de trai este deținut de Regiunea Inner London – West cu 626% din media UE (în creştere, de la 611% în anul precedent). Aceasta este urmată de Luxemburg (253%), Dublin (220%), Hamburg (202%) şi Bruxelles (196%). 21 de regiuni ale Uniunii au un nivel de trai cu 50% peste media UE (dintre care cinci în Germania și câte două în Irlanda, Austria, Olanda şi Marea Britanie).

Interesant, din perspectiva istorică a Imperiului Austro-Ungar, Praga (187%) şi Bratislava (179%) s-au distanţat de Viena (153%). Ceea ce reflectă o dezvoltare dezechilibrată în teritoriu, care se regăseşte şi la noi. Valabil şi pentru Varşovia (152%), detaşată net de regiunea înconjurătoare Mazovia (59%), dar la niveluri ceva mai mari decât la noi, proporţional cu diferenţa de nivel de dezvoltare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

four × 4 =