Curtea Constituţională a României și-a adus aminte că există Comisia de la Veneția și a trimis o sesizare. Nu însă privind modificările propuse la legislația justiției, așa cum au cerut parlamentari, reprezentanți ai societății civile, magistrați sau însuși președintele Klaus Iohannis, ci pentru că s-a simțit atacată ”virulent”.
Judecătorii constituționali s-au plâns secretarului general al Consiliului Europei, Comisiei de la Veneţia şi preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene de ”atacurile virulente declanşate împotriva Curţii”. Aceste atacuri au totuși un substrat pe care Curtea pare că-l uită – CCR nu a sesizat Comisia de la Veneția în legătură cu legile Justiției și a și votat în plen retragerea din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) la începutul acestui an.
Cât privește tema de la care pare să fi pornit ”atacurile virulente” – decizia CCR în privința conflictului instituțional generat de refuzul președintelui de a o demite pe șefa DNA – Klaus Iohannis a avut marți o primă declarație pe tema deciziei de săptămâna trecută. Iohannis a spus că va respecta Constituția ”indiferent ce se întâmplă”, evitând însă să spună ce va face concret. Președintele a avut însă un mesaj de transmis lui Tudorel Toader: ministrul Justiției trebuie să apere independența procurorilor, care nu trebuie să fie controlați politic.
În replică, ministrul a sugerat că președintele este indus în eroare. ”Preşedintele Iohannis este preşedintele republicii, dar nici eu, nici dumneavoastră nu ne pricepem la toate, dacă suntem realişti. Nu spun că a greşit, a spus şi dânsul ceea ce i-au spus probabil alţii”, a declarat Tudorel Toader.
Și tot de la o sesizare a Curții Constituționale a venit și decizia Curții de Justiție a UE în privința căsătoriilor homosexuale încheiate în statele Uniunii Europene. ”Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor”, a stabilit Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În urma deciziei CJUE, România nu trebuie să permită căsătoriile cuplurilor homosexuale, dar trebuie să recunoască căsătoriile de acest tip încheiate în alte state UE care le permit și să acorde soților anumite drepturi, scrie EurActiv.ro
