Acasă Politic Analiza integrității candidaților la alegerile prezidențiale 2019

Analiza integrității candidaților la alegerile prezidențiale 2019

DISTRIBUIȚI

Această campanie electorală pentru alegerile prezidențiale a fost atipică, fiecare candidat vorbind cu propriul electorat, fără să avem încă dezbateri între principalii competitori. Totuși, asta nu ne oprește să analizăm la rece parcursul public al celor 14 nume pe care le vom avea duminică, 10 noiembrie, pe buletinul de vot. Scrie RomaniaCurata.ro.

Din păcate pentru noi toți, niciunul dintre candidați nu reușește să îndeplinească exigențele de integritate stabilite în urmă cu 15 ani.

Șapte dintre candidații la prezidențiale sunt în zona roșie, cu notabile probleme de integritate pe baza criteriilor noastre, iar ceilalți 7 intră în categoria candidaților cu mențiuni de integritate. Analiza poate fi descărcată de aici în format pdf.

Probleme de integritate (7 candidați)

Klaus Iohannis, candidatul PNL, nu este investigat de niciun organ al statului datorită imunității de care se bucură ca președinte, dar faptele sale nu corespund cu poziționarea sa ca principal candidat promotor al justiției și integrității.

În primul rând, cel care a contestat candidatura lui Klaus Iohannis în anul 2014, președintele Agenției Naționale de Integritate Horia Georgescu (pe o chestiune de incompatibilitate) a fost ulterior arestat, ținut în arest preventiv și discredidat integral înainte ca o instanță finală să îl achite definitiv în 2019. Nu a existat nicio pronunțare publică a lui Klaus Iohannis pe această temă, ceea ce nu e suprinzător având în vedere că favoritul pentru prezidențiale nu acceptă niciun fel de dezbatere deschisă.

Acuzația inițială a RISE Project potrivit căreia familia Iohannis a deținut în coproprietate o casă luată de la stat, folosind acte false și câștigând aproape 320.000 de euro din chirii, a fost confirmată în instanță. La data începerii mandatului său, ANI avea în curs o anchetă referitoare la ”evaluarea averii” lui Klaus Iohannis, începută în 2010, însă a fost sistată odată cu validarea rezultatului alegerilor prezidențiale. Faptele privitoare la falsul notarial (de care poate fi acuzat notarul) sunt probabil prescrise, dar cum această casă e la originea celorlalte proprietăți imobiliare, faptul e de reținut ca lipsă de integritate, astfel familia pierzând procesul finalmente în instanță.

Chiar dacă în 2014 a candidat cu o agendă clară de control civil al serviciilor secrete și de desfășurare a activității în matca lor constituțională, Klaus Iohannis a preferat ca aproape doi ani SIE să fie condus nu de un civil, ci de un general, fără să facă o propunere pentru șefia instituției. În calitate de șef al CSAT, a preferat să nu comenteze protocoalele dintre servicii și parchete. De asemenea, a avut multiple apariții în care a susținut și apărat majorarea bugetelor dedicate serviciilor secrete fără a o condiționa de controlul civil al acestora.

În plus, Klaus Iohannis își ține de 20 de ani catedra de fizică rezervată la Colegiul Brukenthal din Sibiu, ocupând un post de profesor titular, deși în primul volum al memoriilor sale afirmă contrariul.

Theodor Paleologu, candidat al PMP, este traseist. A fost membru PNL, PD-L și Mișcarea Populară, înainte de a se înapoia în PNL, de unde a fost eliminat în urma susținerii sale pentru Nicușor Dan. Paleologu a fost în anturajul Elenei Udrea.

Dan Barna, candidatul USR-PLUS, nu are un profil care să justifice poziționarea sa drept campion al unei clasei politice noi și integre. Barna avut numeroase contracte cu statul înainte de intrarea în politică. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării și Adminstrației Publice, Ministerul Justiției, CJ Ialomița, UMF Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgență din Timișoara, Prefectura Constanța sunt doar câteva dintre instituțiile cu care societatea sa, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, a încheiat contracte ridicându-se la peste 700.000 de euro. Dan Barna a recunoscut că, în proiectele finanțate prin fonduri europene POSDRU și administrate de firma sa, sora lui a fost unul dintre beneficiari, alături de mai mulți foști colegi de clasă. Proiectele au reprezentat o risipă de fonduri, fiind reclamate la DLAF și DNA pentru mai multe neregularități și frecvente conflicte de interese. În general, firma sa cu Dragoș Jaliu (SNSPA) a prosperat datorită relațiilor din sectorul public (cu diferite instituții, mai mult sau mai puțin transparente), și nu prin vreun mecanism de piață liberă.

Viorica Dăncilă, candidata PSD, a crescut bugetele SRI şi SIE fără o motivație clară şi a numit un fost director SRI guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Fiul său, a cărui competență nu e dovedită, este consilier al preşedintelui Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, fost secretar general al Guvernului.

Alexandru Cumpănașu, candidat independent, este un apropiat al instituțiilor de forță pe care le pretinde acum că le demască și un profitor de pe urma acestora. Deşi nu are nici studii de licenţă, a predat la SNSPA şi a lucrat la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării (UEFISCDI). A semnat că are studii superioare, ceea ce reprezintă un fals. Ține prelegeri atât la Academia Națională de Informații, cât și la Colegiul Național de Afaceri Interne al Academiei de Poliție.

Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), pe care o conduce, lucrează de 12 ani cu instituţiile în ale căror atribuţii intră exact ordinea și apărarea publică, instituţii care l-au luat partener într-o serie de proiecte pentru a reforma domeniul justiţie şi afaceri interne. Valoarea totală a proiectelor în care acesta a fost cooptat prin unul dintre ONG-urile sale depăşeşte 10 milioane de euro. Are venituri de 19.000 euro pe lună, mare parte din bani publici.

Ninel Peia, candidat PNR, este traseist, bifând următoarele partide: PER, PC, PD. Acum conduce Partidul Neamului Românesc, pe care l-a fondat și care are în conducere 3 generali în rezervă. Este absolvent al Academiei Naționale de Informații (2011), dar și al Colegiului Național de Apărare (2008) al Academiei Militare Carol. A depus în Parlament un proiect de lege care propunea ca predarea educaţiei sexuale fără acordul scris al părinţilor să fie pedepsită cu închisoarea, motivând că ”în şcolile copiilor noştri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT şi sexualitatea deviantă”. De asemenea, nu doar că a susținut activ Referendumul pentru familie, dar a declarat că va convoca unul nou dacă va ajunge președinte. Are multiple declarații homofobe și xenofobe emise în spațiul public.

Viorel Cataramă, candidat Dreapta Liberală, a recunoscut public că și-a făcut primii bani după Revoluție profitând de relațiile pe care și le-a format în perioada în care a lucrat în domeniul comerțului exterior (unde Securitatea controla totul), precum și de legislatia fiscală problematică de la începutul anilor 1990 ce favoriza specula financiară. De-a lungul vremii, a fost anchetat pentru mai multe probleme (precum dosarul SAFI), dar nu a fost niciodată condamnat definitiv.

Mențiuni de integritate (7 candidați)

Cătălin Ivan, ADN, a susținut Referendumul pentru familie. A luptat contra lui Liviu Dragnea până la excluderea sa din PSD.

Sebastian-Constantin Popescu, Partidul Noua Românie, nu a menționat absolut nimic nici în declarația de avere, nici în cea de interese. Asta înseamna că el nu are nicio proprietate, niciun cont bancar, nicio formă de venit, nu este membru al niciunei organizații în afară de Partidul Noua Românie al cărei președinte este. Potrivit propriilor declarații, el a fost proprietarul a două site-uri de știri online, exclusivnews.ro și recentnews.ro, pe care le-a cedat unui coleg de partid înainte de a-și anunța candidatura la alegerile prezidențiale. Tot în anul 2018 decide să renunțe și la orice cont bancar în nume propriu. Partidul e asociat cu persoane cu condamnări pentru activitate informatică ilegală și fake news.

John Ion Banu, Partidul Națiunea Română, a declarat în 2016 pentru Adevărul că este în favoarea reintroducerii pedepsei cu moartea.

Mircea Diaconu, independent susținut de ALDE și Pro-România, a fost definitiv achitat de ÎCCJ pentru o situație din anul 2007, când fusese acuzat că și-a favorizat soția, actriță la teatrul unde era director. S-a aflat în incompatibilitate în perioada în care a ocupat atât demnitatea de senator, cât și funcția de director al Teatrului Nottara, conform deciziei Curții de Apel București. Diaconu a fost un critic al lui Traian Băsescu și a susținut că acesta a fost motivul campaniei ANI contra sa.

Kelemen Hunor, candidatul UDMR, o angajează, conform declarației de avere, pe soția sa la UDMR, formațiune condusă chiar de el.

Ramona Ioana Bruynseels, n. 1980, Partidul Puterii Umaniste, și-a început cariera publică drept consilier juridic la Direcția Juridică a Ministerului Apărării Naționale, ulterior absolvind, printre altele, și Academia de Înalte Studii Militare din cadrul Colegiului Național de Apărare (UNAp), conform CV-ului dumneaei.

Bogdan Stanoevici, candidat independent, a fost susținător al exploatării miniere de la Roșia Montană dar și unul dintre responsabilii scandalului votului din diaspora ca ministru al Românilor de Pretutindeni în Guvernul Ponta. – http://www.romaniacurata.ro/integritate-candidati-prezidentiale-2019/

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 × 5 =