Text apărut în ediția print din 1 august 2019
Pentru punerea în aplicare a proiectului va fi necesară modificarea mai multor legi în Parlament. Vor fi necesare studii detaliate și un proces de tranziţie. Prin urmare, orizontul realist de implementare a proiectului este anul 2024, susține USR, idee cu care par a fi de accord și alți actori politici.
Despre crearea unei Zone Metropolitane București-Ilfov (ZMB). s-a vorbit pentru prima oară în 2002, când fostul primar al Sectorului 1, Vasile Gherasim, a realizat primul studiu socio-economic, idee dezvoltată în cadrul unei teze de doctorat, transpousă ulterior într-un proiect de lege depus în Parlament.
Constituirea ZMB reprezintă cea mai potrivită soluție instituțională pentru conducerea și organizarea complexelor funcții inerente activității economice, serviciilor publice, relațiilor sociale și culturale ale Capitalei și sateliților săi, susținea Gherasim, la vremea respectivă. ZMB va reduce dezechilibrele regionale și va corela politicile și activitățile guvernamentale la nivelul regiunilor.
Între București și Ilfov nu există o delimitare clară din punct de vedere al infrastructurii și serviciilor publice, iar delimitarea teritorială este mai mult formală în condițiile în care mare parte din populația activă din Ilfov lucrează în București, zona de loisir și agrement a Capitalei se regăsește în Ilfov, iar problemele de mediu nu pot fi rezolvate decât împreună.
Ulterior, PSD și PDL au inițiat, în paralel, în Parlament, propuneri legislative pe această temă. Principalul proiect, inițiat de deputatul PDL Vasile Gherasim prevedea ca zona Bucureşti-Ilfov să se dezvolte în trei etape, urmând ca, în faza finală, să cuprindă Olteniţa şi localităţi din Dâmboviţa şi Giurgiu. În prima etapă urma să se comaseze Bucureştiul cu Ilfovul. În cinci ani de la implementare, urma ca suprafaţa regiunii Bucureşti-Ilfov să fie de 5.600 de kilometri pătraţi iar graniţele să ajungă în zona de sud până la Dunăre. Proiectul a fost blocat în Senat în anul 2009.
Recent, USR a reluat public ideea Zonei Metropolitane București și a lansat o propunere care pleacă de la principiul potrivit căruia o metropolă are nevoie de o singură administrație, iar Bucureștiul trebuie să se integreze organic cu Ilfovul. Proiectul ”București. O metropolă, o administrație” prevede, printre altele, că Bucureștiul se va reorganiza în 20 de districte, administrațiile de sector urmând să se desființeze.
Districtele vor fi unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, al căror scop este să aducă decizia și acțiunea edilitară mai aproape de cetăţeni.
Districtele nu vor mai funcționa ca centre autonome de decizie sau ca enclave de putere în interiorul orașului. Vor fi parte componentă funcțională a municipalității, nu vor mai fi suprapuneri de atribuţii și decizii unilaterale sau contradictorii.
Districtele vor fi formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice și culturale. Nu vor mai exista cazuri în care același cartier sau aceeași zonă protejată să fie sfâșiată între două sau mai multe sectoare.
La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar, la ședinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari și locuitorii din district. Ședinţele vor fi lunare, iar prezenţa consilierilor municipali aleși va fi obligatorie, sub sancţiunea pierderii mandatului. Rolul Forului este să păstreze o legătură reală cu comunitatea și să ducă decizia cât mai aproape de cetățeni.
O parte din activităţile de natură executivă ale Primăriei vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Districtele vor fi ordonatori principali de credite, nu vor avea buget propriu și nu vor încasa taxe. Ele doar vor cheltui în limitele unui mandat dat de Municipiu anumite sume alocate pentru nevoile comunității, legate de infrastructura educațională, spații verzi de proximitate, piețe, informare etc.
Vor fi redefinite ariile de competență pentru Primăria Capitalei și Consiliul General
Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleși pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Primarul ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scurtin. El își va forma o echipă executivă de 5 directori cu atribuţii strategice și de implementare în domeniile: Finanţe (finanţe locale și investiţii), Mobilitate (transport public, transport alternativ și integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centură etc.), Dezvoltare urbană (locuire, spaţii publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri școlare și spitalicești, servicii sociale), Cultură și sport (act cultural și manifestări sportive, infrastructura specifică).
Municipalitatea, prin Consiliu sau prin Primărie, după caz, va asigura planificarea, coordonarea și supravegherea activității administrative la nivel de district, astfel încât orașul să se dezvolte echilibrat și coerent.
Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile vor fi integrate în Zona Metropolitană
La nivel metropolitan se va înființa Zona Metropolitană București, care va include Capitala și localităţile din Ilfov. Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile vor fi integrate în Zona Metropolitană.
Va exista o Administrație Metropolitană cu rol de structură de cooperare între București și unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.
Această Administrație va fi condusă de un Consiliu Metropolitan și de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai Capitalei și 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ. Administratorul va fi propus de primarul Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan.
Ideea de bază, susține USR, este ca deciziile care afectează deopotrivă Bucureștiul și localitățile învecinate să fie luate de reprezentanți ai tuturor comunităților direct interesate. Până acum, Bucureștiul lua de unul singur decizii care afectau Ilfovul, la fel cum Ilfovul lua de unul singur decizii care afectau Capitala. Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia orașului reprezintă doar una dintre consecințele acestei realități. Același lucru se întâmplă și cu utilitățile, transportul public și salubrizarea.
București – Ilfov, o relaţie inexistentă
Ilfovul și Capitala alcătuiesc o singură zonă din punct de vedere funcţional. Cu toate acestea, împărţirea administrativă actuală rupe zona în două unităţi care nu comunică, nu colaborează și nu funcţionează în beneficiul cetăţeanului. Singura raţiune de a fi a judeţului Ilfov este una politică, așa cum au demonstrat‑o ultimii 20 de ani, consideră USR. Ilfovul are un Consiliu Judeţean, 40 primării și tot atâtea consilii locale.
Ilfovul provine din vechile judeţe înfiinţate de Al. I. Cuza. Atunci, judeţul se întindea până la Dunăre. În 1936, Bucureștiul a fost separat de Ilfov, România fiind reîmpărţită în 10 ţinuturi și Capitala. După 1949, organizarea administrativă se modifică pe model sovietic în regiuni care cuprind orașe și raioane. În 1959 se revine la judeţe, comune, orașe și municipii. În 1968, Bucureştiul a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, fiind separat administrativ de Ilfov. Suprafaţa și limitele judeţului Ilfov sunt modificate succesiv în 1972 și 1981 (ajungând la 20% din suprafaţa iniţială, de 8.225 kmp). Prin reforma din 1981, judeţul devine al 7‑lea sector al Bucureștiului – sectorul agricol Ilfov, subordonat Capitalei. În 1997 se revine la denumirea de Judeţul Ilfov și la statutul de judeţ, ceea ce îi permite să funcţioneze independent de București. Integrarea funcţională a serviciilor între București și teritoriul imediat învecinat este vitală pentru dezvoltarea întregii zone. Cu toate acestea, integrarea serviciilor este aproape imposibilă în actuala formulă juridico‑administrativă, susține USR.
Conexiunile cu autostrada, șoseaua de centură, aeroportul și nodurile rutiere nu sunt integrate în planurile de dezvoltare ale Bucureștiului, deși ele sunt vitale din punct de vedere functional. De exemplu Șoseaua de Centură la Transporturi, drumurile judeţene sunt la Ilfov, iar interesul major pentru ca acestea să fie funcţionale se află la București.
Transportul public în Ilfov și conexiunile cu orașul sunt depășite de realitate. Rutele sunt puţine, parcul auto este învechit și nu sunt conectate eficient. Singurii care au de câștigat din această situaţie sunt operatorii privaţi, care oferă servicii proaste.
Cele mai multe gropi de gunoi care deservesc Capitala sunt în Ilfov. Multe soluţii pentru limitarea poluării în Capitală se află în afara orașului: centura verde, staţia de epurare, lărgirea șoselei de centură, șantierele de la periferie.
Ansamblurile rezidenţiale apărute în ultimii ani în Ilfov și zonele de afaceri care s‑au dezvoltat în nordul orașului nu beneficiază de un plan coerent de integrare urbană.
Localităţile din Ilfov sunt cartiere dormitor pentru București, slab conectate la infrastructura rutieră, fără conexiuni de transport public și fără servicii publice optime în materie de educaţie, sănătate, cultură și recreere. Cinci localităţi din Ilfov și‑au dublat sau triplat numărul populaţiei în ultimii 10 ani (Bragadiru, Stefăneștii de Jos, Chiajna, Popești‑Leordeni și Corbeanca), dar calitatea serviciilor și a mediului urban nu a crescut în același ritm. A crescut însă tendinţa bucureștenilor de a se muta în Ilfov, punând și mai multă presiune pe o infrastructură mult rămasă în urmă.
De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai administrației locale din Ilfov au semnalat subdimensionarea aparatului administrativ al localităților (care în prezent este raportat la numărul de persoane care locuiesc oficial în UAT-urile ilfovene) față de volumul de activitate (generat de numărul real de locuitori, în creștere de la an la an). Subdimensionarea a fost semnalată și în cazul Ambulanței, unde numărul de cadre medicale și volumul dotărilor sunt calculate prin raportare la numărul de locuitori de la Evidența Populației. Aceeași situație se întâlnește și la polițiști, jandarmi, pompieri, ISU etc, unde personalul este raportat la numărul de locuitori din acte.
Marian Petrache, președintele CJ Ilfov:
”Nevoia de metropolă în regiunea București-Ilfov este stringentă și, dacă pentru asta e nevoie de demisia mea, atunci o fac pe loc!”
Ideea unei metropole în regiunea București-Ilfov nu e deloc nouă și până acum toate partidele au cochetat cu ea. Eu vorbesc despre metropolă din 2007, când eram secretar de Stat pe Administrație la Ministerul de Interne. Dar vorbesc și despre nevoia unei reforme administrative profunde, declară Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov.
”După 2012, când am fost ales președintele al Consiliului Județean Ilfov, am spus că nevoia de metropolă în regiunea București-Ilfov este stringentă și, dacă pentru asta e nevoie de demisia mea, atunci o fac pe loc. Acum, mai mult ca oricând, e nevoie de o reformă administrativă, atât la nivel local, cât și la nivel central. E nevoie ca banii publici să fie folosiți mult mai eficient, iar calitatea serviciilor publice să crească. Noi, în Ilfov, finalizăm lunile acestea, împreună cu Banca Mondială, o strategie de dezvoltare a județului pentru 2020-2030. Și, pentru ca dezvoltarea să nu fie haotică, ci fundamentată științific, am pus recent bazele unui parteneriat cu mediul academic și cu cetățenii, în cadrul unui eveniment pe care l-am organizat în 12 iunie, alături de Comisia Europeană. Reforma administrativă la nivelul regiunii București-Ilfov este obligatorie și cu cât se face mai repede, cu atât mai bine. Cum trebuie făcută? Să lăsăm specialiștii să vorbească, să facem dezbatere publică și apoi politicienii să transforme proiectul într-o lege. Eu sunt pentru!”, susține Petrache.
Gabriela Firea, primar general al Capitalei: ”În prezent se pun bazele Zonei Metropolitane București-Ilfov”
În campania pentru alegerile locale din 2016, Gabriela Firea, candidat PSD-UNPR pentru Primăria Capitalei la vremea respectivă, susținea că zona Bucureşti-Ilfov ar trebui să devină metropolitană. ”Poate că terminologia este prea aridă sau poate că suntem noi speriaţi de nou, nu am fost până acum deloc pregătiţi în a aborda şi legislativ şi administrativ conceptul de zonă metropolitană. În acest moment, sunt zeci de mii de cetăţeni care locuiesc în Ilfov şi lucrează în Bucureşti sau invers. Există un flux care începe dimineaţa şi se sfârşeşte seara, iar viaţa oamenilor a luat-o înaintea deciziei politicienilor, managerilor şi administratorilor”, a spus Gabriela Firea.
În toamna lui 2018, cu ocazia unei vizite efectuate în Spania, Firea spunea că ”în prezent, în România se pun bazele Zonei Metropolitane București-Ilfov, s-a înființat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov, din care fac parte Primăria Capitalei și toate cele 40 de UAT din Ilfov, și prin care se iau decizii pentru îmbunătățirea traficului în București și zona metropolitană. Ne dorim să realizăm și noi, în această regiune, pasaje subterane și drumuri expres, după modelul Madridului, astfel încât traficul rutier să fie îmbuntătățit către toate orașele Zonei Metropolitane”.
Hubert Ștefan Thuma, președintele PNL Ilfov:
”Haideți să vorbim de efectele unei astfel de măsuri”
Reformarea administrativă a zonei București-Ilfov este o marotă aruncată de fiecare dată când se apropie un set de alegeri locale. De-a lungul timpului am avut de toate: de la autostrăzi suspendate la un management eficient al traficului. Evident, realitatea este alta: nimic din toate astea, nimic din ce s-a promis. Mai nou, USR vine cu propunerea fantezistă a desființării sectoarelor și înființării unor districte, iar cine crede un strop din promisiunile vărsate în spațiul public arată că nu știe administrație publică nici cât un începător. Poate că ar fi mai bine să domolim clocotul promisiunilor și asta măcar până vom reuși să ne adunăm la aceeași masă, iar în urma dialogului să punem în fața cetățenilor un proiect cu adevărat realist. Să desființezi, să anulezi, să razi totul, poate fi un proiect incitant pentru unii, dar nu pentru bucureșteni și pentru cetățenii din Ilfov. Haideți să vorbim de efectele unei astfel de măsuri, de beneficii sau de prețul pe care îl presupune, iar apoi, când ai structurat clar toate aceste date poți să ieși credibil în fața electoratului. Propunerea USR este una anarhistă iar noi, liberalii, chiar dacă respectăm dreptul fiecăruia de a avea o opinie, nu înseamnă că o și susținem. Voi propune organizației PNL Ilfov o întâlnire pentru a dezbate problema organizării administrative a Regiunii București-Ilfov și vom face în curând publică propria noastră viziune de dezvoltare, bazată pe pluralitatea de idei din partid, pe experiența aleșilor noștri locali. PNL crede în descentralizare, în creșterea autonomiei locale și va susține proiectul de regionalizare, a declarant Hubert Ștefan Thuma.
Rizia Tudorache, președinte al PMP Ilfov
Preşedintele PMP Ilfov, Rizia Tudorache, vicepreședinte al CJ Ilfov, acuză USR că au copiat proiectul. ”Ideea de Zonă Metropolitană a fost promovată de domnul Gherasim, fost primar al Sectorului 1, şi dezvoltată de PMP-Ilfov în campania din 2016”, a declarant Tudorache.
”Chiar dacă această teamă, pentru care m-am zbatut şi pe care în continuare o susţin ca fiind o soluţie la foarte multe probleme, nu voi accepta niciodată demagogia, nesimțirea celor de la USR care încearcă din răsputeri, în aceste zile, să îşi asume ideile şi proiectele pe care PMP-ul le-a creat şi încercă să le implementeze. Totodată, doresc să le transmit hoților de la USR, că PMP şi PNL, prin conducerea Consiliului Judeţean Ilfov, din care fac parte, împreună cu Primăria Bucureşti, PSD, am demarat deja proiecte premergătoare acestui deziderat. De exemplu, transportul în comun funcționează. În ceea ce priveşte managementul deşeurilor se lucrează în comun la o strategie care urmează să fie pusă în aplicare. De asemenea, se discută despre proiecte care vor fi dezvoltate împreună (Ilfov-Bucureşti) având obiectiv final realizarea Zonei Metropolitane, condusă de un guvernator şi o împărţire subadministrativă. Menţionez că atât ISU, cât şi Serviciul de Ambulanţă s-au unit deja şi fac parte din zona metropolitană Ilfov-Bucureşti”, a spus Tudorache pentru Adevărul.
Deputatul de Ilfov Daniel Gheorghe:
”Păstrarea autonomiei județului Ilfov este singura premisă a unei dezvoltări urbane raționale și firești”
În contextul apropierii alegerilor locale revedem adusă pe tapet o idee foarte proastă din toate punctele de vedere și care îi unește pe fanaticii ”lumii noi” a ”progresismului” cu nostalgicii regimului comunist: marele București care înghite totul în jur sub numele de ”zona metropolitană București-Ilfov”, scrie pe Facebook deputatul PNL de Ilfov Daniel Gheorghe.
”Cum am spus și în alte rânduri acest proiect nu vizează decât satisfacerea intereselor unor grupuri care vor să profite de extinderea urbană și totodată transformarea județului Ilfov într-un dormitor periferizant amestecat cu o groapă de gunoi. Păstrarea autonomiei județului Ilfov este singura premisă a unei dezvoltări urbane raționale și firești, în care atât Bucureștii cât și Ilfovul să poată conlucra în mod direct de pe poziții de independență, iar nu de marginalizare. Aglomerarea urbană excesivă a capitalei nu se va rezolva niciodată prin sugrumarea comunităților locale din jur care, pe lângă punctele comune cu Bucureștii, au și particularități specifice și tipologii de dezvoltare socială mult mai diverse decât ar părea că observăm la prima vedere”, susține parlamentarul ilfovean.
Dat fiind că în 2020 vor fi alegeri locale și având în vedere cele de mai sus, precum și poziționarea diferiților actori politici față de această idee, ne punem întrebarea, reluarea proiectului privind Zona Metropolitană București este doar o fumigenă de campanie sau un real interes pentru o mai bună administrare a treburilor publice?
