Avem o cooperare în sărăcie, în supraviețuire, dar nu în dezvoltare
Românii sunt la fel de inteligenți și de creativi ca și alte popoare, dar nu au încredere unii în alții, nu cooperează eficient și astfel nu pot construi acele instituții puternice care să transforme potențialul în realitate, a spus prof. univ. dr. Daniel David de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj, care a vorbit, la Bistrița, despre psihologia poporului român.
Universitarul clujean a spus că a ajuns la această concluzie după ce a studiat încrederea pe care românii o au unii în ceilalți.
”Noi știm că românii au o încredere scăzută în instituții, dar oarecum nu am crezut că avem un nivel atât de scăzut în oameni, unii în ceilalți, mai ales că noi ne proiectăm ca fiind un popor foarte ospitalier. Te aștepți de la oameni foarte ospitalieri să fie prietenoși, să aibă încredere în străini, până la urmă îl ajuți, da? Nivelul interpersonal de încredere este extrem de scăzut, nu doar în comparație cu cei din spațul vestic, este scăzut chiar în comparație cu țări din zona noastră foste comuniste. Eu am încercat să fac o analiză psihologică despre cum suntem, nu am încercat să aflu de ce suntem așa, dar vorbind cu istorici mi-au spus că pe ei nu îi suprinde foarte mult că avem o neîncredere atât de mare în oameni, mai ales în străini, fiindcă de-a lungul istoriei, străinii nu au venit să dea ceva, ci să ne ia și atunci, automat, am avut un mecanism de apărare pentru a ne prezerva identitatea, ceea ce poate să fie adevărat, e o ipoteză. Nimeni nu a verificat-o concret prin studii riguroase, fiind una plauzibilă. Chiar dacă s-ar confirma, ce vreau eu să spun este că, dacă un mecanism ne-a ajutat de-a lungul istoriei, nu înseamnă că el ne ajută și în prezent sau pentru viitor fiindcă s-ar putea ca această neîncredere într-o lume globalizată în care trăim să nu ne mai ajute”, a explicat prof. David.
În susținerea afirmațiilor sale, a dat un exemplu de diferență între un român și un american în interacțiune cu un străin, exemplu care a rezultat dintr-un studiu în care au fost implicați cercetători din 42 de țări.
”În teoria proxemicii, facem o diferență între distanța intimă în care intră persoanele foarte, foarte apropiate – undeva între 0 și 42 de cm, avem apoi o distanță între 0 și 1,22 metri pe care o numim distanță personală în care intră prietenii, cunoștințele, între 1,22-2,10 este o distanță publică în care intră oamenii pe care nu îi cunoaștem, străinii, iar peste 2,10 este distanța socială. Cum reacționează un american când trebuie să interacționeze cu un străin? Din start îl proiectează în distanța personală. Adică între 42 cm și 1,22 m, distanța în care îți pui potențialii prieteni și cunoscuți. Unde îl proiectăm noi pe străin? În distanța publică, între 1,22-2,10, fiindcă pentru noi un străin mai întâi trebuie să treacă un test de încredere. După ce l-a trecut, îl aducem aproape de noi, dar mai întâi trebuie să avem încredere în el. Un american gândește altfel: îți dă încrederea, dar dacă ai călcat pe bec te scoate din zona lui de confort, dar întâi pornește cu ideea că îți dau încrederea și vedem dacă o confirmi sau nu. Noi gândim altfel: întâi să ne câștige încrederea și după aceea o să dau și eu ce trebuie, poate chiar mai mult decât dă un vestic. Iată o modalitate în care ne raportăm la oameni și la străini, ori lucrul acesta are un impact fundamental deoarece gradul de încredere în oameni stimulează solidaritatea și cooperarea între noi. Dacă noi nu avem încredere unii în ceilalți, nici solidaritatea și cooperarea pentru dezvoltare nu e atât de mare. Cineva mi-a spus că, în perioada comunistă, oamenii se ajutau între ei. Da, avem o cooperare în sărăcie, în supraviețuire, dar nu în dezvoltare”, a adăugat el.
Daniel David a mai spus că a făcut tot analize după ce s-a uitat la tot felul de clasamente internaționale și a văzut că, la tot felul de indicatori buni, ne batem cu vecinii bulgari să nu fim noi, românii, pe ultimul loc, să fie ei.
”Acolo suntem în ce privește indicele de competitivitate al țării, indicele de inovare, în ce privește rezultatele la testele PISA. Mă refer prin comparație cu țările din UE. De ce se întâmplă lucrul acesta? Avem noi o problemă cu potențialul de inteligență și creativitate? E ceva rău cu noi? Și am măsurat aceste lucruri. Am comparat potențialul de inteligență al românilor cu cei din țările nordice. Nu e nicio diferență! Potențialul nostru de inteligență și creativitate e acolo, dar avem o problemă de a transforma potențialul în realitate. De ce se întâmplă lucrul acesta? Ipoteza mea e următoarea: din cauză că nu avem încredere unii în ceilalți, nu cooperăm eficient și astfel nu putem construi acele instituții puternice care să ne transforme potențialul în realitate. De aceea vedem uneori oameni care nu reușesc în țară să-și exprime potențialul și merg într-o țară vestică unde pur și simplu explodează acolo. Faptul că avem acest potențial de creativitate și de inteligență, dar nu îl putem exprima, eu cred că este o slăbiciune a instituțiilor care vine pe problema cooperării și încrederii interpersonale pe care o avem unii cu ceilalți”, a adăugat universitarul.
Analizând psihologia poporului român, el a mai spus că uneori, oamenii nu fac diferența între cum suntem, cum ne credem, și cum vrem să fim.
”Dacă faci confuzie între ele, lucrurile par aiurea fiindcă te crezi cum nu ești sau cum ai vrea să fii. E important că noi proiectăm ospitalitatea ca valoare, adică vrem să fim ospitalieri, ceea ce e un lucru frumos. E bine că ne credem ospitalieri, că ne încurajează să fim, dar hai să și fim. Eu când merg la București și iau un taximetru să mă duc de la aeroport în oraș, numai ospitalitate nu văd. Hai să facem acest exercițiu ca această valoare care e foarte importantă pentru români, care au valorizat-o de-a lungul istoriei, să nu fie doar proiecție ideală, doar autostereotip, hai să fim așa, să-l exprimăm în practică. Să începem să avem încredere în oameni și să arătăm această deschidere și ospitalitate”, a spus Daniel David.
Un alt lucru important, a spus el, se referă la cum ne vedem noi, românii, prin prisma stimei față de propria persoană.
”Și aici rezultatele arată că stima de sine nu e foarte coezivă. Unii dintre noi exagerează pozitivul, alții negativul. Unii consideră că noi suntem centrul lumii și civilizația Europei de aici a pornit și limba lumii a fost inventată în Carpați, pe teritoriul României, iar alții consideră că tot e românesc e o prostie, nu suntem capabili de nimic. Avem această tendință de a exagera și pozitivul, și negativul și nu ne uităm cu realism asupra lucrurilor bune pe care le avem – și avem multe lucruri bune- , nici asupra lucrurilor pe care ar trebui să le îmbunătățim și suntem capabili să le îmbunătățim, ci trăim în aceste iluzii care nu ne ajută să ne dezvoltăm. Avem nevoie de realism fiindcă numai dintr-o asemenea analiză putem cu adevărat să ne folosim potențialul și să creștem”, a explicat el. – continuare pe https://timponline.ro/suntem-la-fel-de-inteligenti-si-creativi-ca-si-alte-popoare-motivul-pentru-care-nu-reusim-sa-ne-dezvoltam-tara/
