Acasă Social Spionajul, ca afacere privată

Spionajul, ca afacere privată

DISTRIBUIȚI

Din ce în ce mai mulţi oameni pregătiți să se ocupe de servicii secrete părăsesc guvernele pentru companii care fac din spionaj o afacere.

Panama. Doi oameni de afaceri ruși contactează un avocat cu conexiunile potrivite pentru a le permite să ocolească câteva legi. Vor să deschidă un „puticlub” cu prostituate și petreceri în țara din America Centrală și știu că el, Janio Lescure, nu este un Savonarola. Se întâlnesc într-un restaurant din Madrid. Vorbesc. Cel mai mult vorbeşte Lescure și totul este înregistrat. Pentru că cei doi sunt spioni, foști agenți ai serviciilor israeliene, acum contractori ai companiei private de informații ”Black Cube”, angajată de un om de afaceri din Panama doritor de contracte cu statul și comenzi, potrivit Panorama.it. citată de Rador.

Au analizat obiceiurile „țintei” și profilul psihologic al acesteia, probabil că l-au piratat pentru a-i studia pasiunile și cunoscuții. Apoi au format o companie fictivă și l-au atras pe Lescure în Spania, unde legile privind interceptările sunt mai permisive. Neştiind de complot, avocatul a spus tot ce ştia despre sistemul de mită transferată către diferiți judecători prin intermediul unor părți terțe și conturi off-shore. În Panama a izbucnit un scandal. Profesioniștii, s-au întors din nou de unde au venit.

Spioni… bărbați sub acoperire, infiltrați, 007. În imaginația noastră sunt agenți secreți ai CIA, ai Mossadului sau în slujba Majestății Sale Britanice: adevăraţi James Bond, care acționează riscându-și pielea pentru binele țării lor. Numai că realitatea de astăzi poate fi cu totul alta.

 

Intră în scenă PIA

 

Serviciile secrete mondiale au fost revoluționate de boom-ul ”agențiilor de informații private” (sau Pia), companii independente compuse adesea din agenți care după ce s-au format în aparatul guvernamental, optează pentru sectorul privat. Existau de zeci de ani, însă acum se răspândesc: o economie care poate fi evaluată la aproximativ 20 de miliarde de dolari pe an. Folosesc Humint (Inteligența umană: colectarea informațiilor prin contacte interpersonale), dar folosesc și instrumente tehnologice și analizează informațiile pe care le oferim cu toții online. Se ajunge la hacking și la dezinformare strategică (cum ar fi producerea de știri false), la discreditarea unor persoane, sau organizații, la manipularea social media pentru a influența opinia publică. Toate acestea în mod legal, sau cel puțin cât mai legal posibil în zonele lăsate cenușii de legislații naționale stângace, aproape naive în fața vitezei cu care se schimbă lumea.

Mercenari? Suntem mai mult decât atât. ”Monstrul mercenariatului nu mai există”, subliniază Gianpiero Spinelli, în vârstă de 45 de ani, fost contractor în zonele calde ale planetei, fondator la Londra al grupului Stam Strategic & Partners, companie privată de securitate și informații militare ”’cum există multe şi se răspândesc din ce în ce mai mult, pentru că s-a înţeles importanța”’. Astăzi există 10.000 de ținte încredințate persoanelor fizice și în jur de 45.000 de contractori din sectorul serviciilor secrete sunt angajați pentru activități care odată erau apanajul agențiilor guvernamentale.

Numere uriașe, în creștere. ”Pic costă mai puțin și pot fi activate în câteva ore. Și la încheierea contractului, nu mai rămâne personal care trebuie relocat. În plus, Pic-urile sunt sigure: controlul statului asupra activităților lor este foarte puternic și sunt legate de contracte în valoare de milioane de dolari pe care nu vor să le piardă’”.

Astfel, Pic-urile prosperă prin erodarea unui patrimoniu de competențe care aparțineau statelor. ”Personalul este atras de bani (la Londra vorbim despre un sistem de plăţi de 1.000-1.500 de euro pe oră) și de mai multă libertate: cu un loc de muncă guvernamental nu poți călători unde doreşti şi nici nu poţi vedea pe cine vrei”’, explică Damien Van Puyvelde , profesor de spionaj și securitate internațională la Universitatea din Glasgow, autor al cărții Outsourcing US Intelligence. În datele menționate de Spinelli există totul: agenții cu zeci de mii de angajați sau cu o mână de colaboratori, cele care oferă mai presus de toate soluții militare și cele care lucrează în principal cu tehnologia informației, cele de cabotaj mic și cele care pot schimba istoria unei țări.

 

Oricine are bugetul potrivit îşi poate angaja propriul serviciu secret

 

Oricine are bugetul potrivit îşi poate angaja propriul serviciu secret. Doriți să știți unde se află jet-ul rivalului dvs. în afaceri? Sunaţi. Poate candidatul altui partid să te facă să pierzi alegerile? Sună. Te acuză de hărțuire sexuală? Sună. Pentru că ei vor găsi modalitatea de a se apropia de țintă, de a o pirata, de a-i descoperi secretele și punctele slabe.

Apariția acestui fenomen are o dată precisă: 11 septembrie 2001, atacul împotriva Turnurilor Gemene, debutul agenţilor 007 americani. În ”Războiul împotriva terorii” care a urmat, contractorii au fost văzuți ca o armă suplimentară. Bombele, soldaţii și tancurile funcţionau bine, însă era nevoie ca spionajul occidental să fie proliferat la toate nivelurile și în orice formă.

Consecința? Conform datelor din 2013, aproximativ 70 la sută din bugetul serviciilor de informații din SUA a mers către sectorul privat, producându-se astfel brain drain, ”drenarea” multor resurse excelente de la public la privat. Numai din 2004 până în 2009, 2.435 de soldați experimentați au intrat în 52 de companii private de securitate și informații, din 2001 până în 2011, până la 91 de figuri cheie din serviciile secrete au trecut sub un angajator privat, în timp ce unii susțin că 51% din Dia, agenția de informații pentru apărare, este alcătuită astăzi din contractori.

Marile companii sunt localizate în Statele Unite. Adesea, guvernul le oferă un contract, iar ele la rândul lor, contractează pe altcineva, sau folosesc freelanceri. În sensul că există un portal de angajare temporară, Clearance Jobs, dedicat profesioniștilor din sector, pentru cei care deţin un certificat de securitate națională: o ”autorizație”. Numerele sunt uimitoare: astăzi există peste un milion de utilizatori pregătiți pentru piața de spionaj (care include logistică și servicii).

Cele mai mari companii se numesc Stratfor, Kroll, DynCorp, GK Sierra. Sau Booz Allen Hamilton, care are 25.803 de angajați și o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de dolari: Bloomberg a decretat-o ca fiind ”cea mai profitabilă organizație de spioni din lume”. Funcţia de vicepreşedinte a fost ocupată mult timp de Mike McConnell, ‘țarul’ serviciilor secrete pe vremea lui George W. Bush și simbol al „ușilor rotative” dintre public și privat (acum este consilier executiv principal).

Booz Allen este cunoscută pentru că a ajutat Emiratele să creeze un echivalent al NSA (agenția de securitate națională americană). Iar în Arabia Saudită i-a permis lui Mohamed Bin Salman să-și consolideze dispozitivul militar, de securitate și cibernetic. Edward Snowden a fost contractant la Booz Allen Hamilton, unde a avut acces la mai multe programe top-secret, inclusiv programe de supraveghere în masă proiectate de guvernul american și cel britanic, ale căror detalii au fost dezvăluite în scurgerile sale de informaţii.

Însă cel mai mare exportator de informații private este Israelul, iar Mossad-ul este pepiniera sa. Black Cube, menționată anterior, este un exemplu remarcabil. O companie cu o cifră de afaceri stelară, fondată în 2010 de doi foști membri ai Ministerului de Apărare din Israel, l-a avut mult timp ca președinte pe fostul director al Mossadului, Meir Dagan. Cea mai mare parte a personalului de la Black Cube sunt veterani ai corpului de elită și ai unităților de spionaj din Tel Aviv: Shin Bet (intern), Unitatea 8200 (cyber), Aman (militar), Mossad (străin). Numele companiei a apărut legat de mari afaceri de spionaj industrial, judiciar și politic. O listă lungă.

 

Mossadul privat

 

Israeliana Psy-Group, care se descria ca fiind ”Mossadul privat”, spiona și încerca să distrugă organizațiile de studenți pro-Palestina (numite Bds) din Statele Unite. FBI a început să investigheze și a închis ușile. Astăzi, guvernul Tel Aviv este din ce în ce mai implicat în anchetă.

Altă companie importantă este Nso Group Technologies, specializată în cyber intelligence. Fondată de Niv Carmi, Omri Lavie și Shalev Hulio, fostă unitate 8200, a crescut exponențial de-a lungul anilor, afirmând că vinde tehnologie guvernelor „pentru a le ajuta să lupte împotriva terorii și criminalității”. Spyware-ul lor principal, Pegasus, poate transforma fiecare telefon mobil într-un dispozitiv de spionaj și a fost furnizat guvernelor din multe țări.

În Mexic, Joaquín Guzmán, El Chapo, a fost hackuit astfel, iar după arestare, președintele Felipe Calderón a sunat Nso pentru a-i mulțumi. În aceeași țară însă au existat și reclamaţii privind interferențe în telefoanele mobile ale activiștilor și ale cetățenilor obișnuiți (negate mereu) … Pe scurt, nu-i spionăm pe ”teroriști și criminali”, ci pe adversarii politici, pe activiști, jurnaliști.

Ultimul caz este s-a întâmplat la 10 octombrie: în Maroc, Amnesty International a protestat pentru că telefoanele mobile a doi activiști pentru drepturile omului erau supravegheate. Înăuntru se afla Pegasus. În decembrie 2018, o anchetă realizată de New York Times a concluzionat că Pegasus a fost folosit pentru a-l spiona pe editorialistul de la Washington Post și pe disidentul arab Jamal Khashoggi înainte de a fi sufocat și tăiat de un grup de bărbați apropiați lui Mohamed Bin Salman.

Concurentul israelian al NSO este compania Arab Dark Matter, din Emirate, creată cu ajutorul agenților americani. Printre personajele de frunte se află şi mai mulți foști agenți de la NSA și CIA care câștigă aici sute de mii de dolari pe an. Directorul Marc Beier, fost ofițer de unitate al NSA, care a efectut ”operații cibernetice ofensive avansate”, spionează aceleași activități americane.

Pe vremuri asta ar fi însemnat înaltă trădare, astăzi de numeşte piaţă (însă FBI, scrie New York Times, investighează). Articol apărut în Panorama.it (preluare Rador)

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

eighteen + fifteen =