Câteva contraste: Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro
Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece
Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală
Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE
La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie
Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine.
Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire.
Regulile erau clare.
Finanțate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecția sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcționând pe principiul reinvestirii profitului și utilizând excedentele în scopuri sociale.
Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale.
Raportările și decontările urmează circuitul invers. Firma are obligația să verifice ce și cum s-a cheltuit, CJ Alba să pună parafa, iar organismul intermediar OIR POSDRU să monitorizeze tot ce s-a mișcat. Verificarea finală o face structura centrală de la minister.
Atenția maximă se concentrează în primul an, cel de implementare, atunci când este subvenționată întreprinderea socială. Angajații vulnerabili mai trebuie păstrați minimum un an, cel de sustenabilitate.
Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social) și “Biblioteca Bunelor Practici” (antreprenorial), iar aceasta e povestea lor.
În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de Stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister.
L-a avut asociat pe Dragoș Jaliu, 50 de ani, conferențiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor și programelor internaționale – Dezvoltare regională și fonduri structurale.
Cronica unui eșec anunțat
O primă afacere socială pe bani europeni a apărut la Sebeș, Alba, în 2011. Era un centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul asociației “Trebuie”, axată pe servicii pentru persoanele cu dizabilități multiple. De la care au și venit doi angajați. Plus o studentă și un pensionar.
Managerul structurii a fost desemnat Alex Scheau, absolvent de facultate. Poartă dintotdeauna proteză auditivă la ambele urechi și avea pe atunci 37 de ani.
33 împlinise și Ozsvath Zsolt, asistentul lui Alex. Lui îi lipsește un antebraț. Provine dintr-o casă de copii.
Părea jobul vieții. Li se dădea o afacere pe mână și mai erau și plătiți pentru asta cu 2.300 de lei lunar, timp de aproape trei ani, cum prevedea contractul. N-aveau experiență în domeniul fotografic, dar s-au școlit rapid, pe banii lor.
Cât despre cursul de antreprenoriat, l-a asigurat Dan Barna, partenerul Consiliului Județean în proiect.
Barna mi s-a părut cel mai de treabă. Învăța autoritățile publice. Le arăta cum să atragă fondurile, ținea interfața, părea implementarea lui”, își amintește Alex Scheau.
Dan Barna chiar era coordonatorul regional al proiectului, iar oamenii l-au perceput ca pe un soi de consilier al autorităților din Alba.
“El trebuia să ne îndrume în implementare, să ne ofere suport pentru a dezvolta afacerea. Era responsabil, printre altele, și de întreprinderea noastră”, adaugă Ozsvath Zsolt.
Cu sediul amenajat în clădirea asociației “Trebuie”, s-au pus entuziasmați pe tipărit materiale de promovare, dar au realizat repede că nu pot rezista pe o piață competitivă cu echipamentele achiziționate în proiect.
Alex Scheau comprimă lipsurile așa: “Mergi la o nuntă, trebuie un aparat foto. Pe lângă ăla, mai iei două-trei obiective, niște filtre. (…) Dar și acel aparat, ni-l luau cei de la Consiliul Județean și nu-l mai vedeam, uneori și câte patru luni. Apoi, faci un afiș, îl vrei pe toată pagina, dar constați că nu ai totuși cea mai bună imprimantă, cel mai bun copiator, că nu merge culoarea până-n capăt”.
Cu toate astea, în primul an, au meșterit calendare, pliante, postere, fotografii de la evenimente oficiale, până și suporturi de curs. Prestau însă într-un circuit închis, pentru diferite evenimente ale CJ Alba. Lor le mergeau salariile din proiect, dar întreprinderea cea nouă nu încasa nimic. Echipamentul depășit și serviciile pro bono (nu contra cost, așa cum proiectul cerea și cum învățaseră la cursuri) deschideau drumul către falimentul deplin. Ceea ce au reclamat sistematic la instituție.
La CJ Alba, Magdalena Bene, șefa desemnată pe proiect, învățase meserie de la Barna. Numai că le respingea din fașă orice inițiativă și îi punea să promoveze alte activități din programul european. Iar dacă afacerea nu merge, le-a spus ea atunci, predați echipamentul asociației “Trebuie”!
“Nici nu s-a născut proiectul, că era deja avortat. După ce am văzut o fișă de achiziții, am știut ce se întâmplă, de fapt. Erau niște prețuri enorme”, reține Ozsvath Zsolt.
Au rămas angajați la Consiliul Județean până când s-a încheiat perioada contractului și au predat gestiunea cu un gust amar. Simțeau că sunt singurii care și-au dorit afacerea sustenabilă. – Mai multe pe https://www.riseproject.ro/articol/adevarul-despre-dan-barna/
Dan Barna: ”Nu am nimic de ascuns!”
Am avut săptămâna trecută un interviu cu cei de la Rise. Am înțeles că au investigat proiecte pe care le-am desfășurat în perioada anterioară intrării în politică, când eram antreprenor și consultant în domeniul fondurilor europene. Rise s-a concentrat pe câteva întreprinderi care nu au rezistat după perioada de sustenabilitate a proiectelor cu finanțare europeană. E un risc inerent și asumat în astfel de cazuri, mai ales într-o etapă de pionierat, scrie Dan Barna pe Facebook.
”Le-am răspuns deschis și onest la toate întrebările. Îl consider un exercițiu de transparență și normalitate într-o campanie electorală. Nu am nimic de ascuns. Am lucrat 10 ani în fonduri europene și am construit una dintre cele mai de succes companii în domeniu. Am contribuit la reușita a zeci de proiecte. Am ajutat autorități publice, ONG-uri și companii care au avut nevoie de fonduri. Mii de oameni au lucrat în aceste proiecte. Am fost pasionat de munca mea și sunt mândru de ceea ce am reușit să fac, a fost o experiență extraordinară. Această experiență m-a dus în Guvernul Cioloș, unde împreună cu echipa de la Fonduri Europene am reușit în 6 luni să aducem în țară 7,2 miliarde de euro. Sunt pregătit să duc această experiență la Cotroceni”, susține Barna.
