Acasă Economie ”Revenirea la muncă”. Propunerile USR pentru salvarea locurilor de muncă în România

”Revenirea la muncă”. Propunerile USR pentru salvarea locurilor de muncă în România

DISTRIBUIȚI

USR propune, spre dezbatere publică, un pachet de măsuri pe care statul ar putea să le adopte în perioada următoare pentru a salva cât mai multe locuri de muncă și, implicit, pentru a salva de la faliment nu doar afaceri, ci și familii întregi care depind de veniturile celor care muncesc.

”Propunerea pe care am lansat-o astăzi în dezbatere publică este un instrument de prevenire a riscului de șomaj în contextul pandemiei de COVID-19, care a afectat puternic economia. Scopul este de a păstra locuri de muncă și a încuraja revenirea la activitatea economică, astfel încât să ne apropiem de ceea ce aveam înaintea declanșării crizei de sănătate publică și crizei economice. Filosofia este următoarea: pentru cât lucrează angajatul din norma sa de lucru va fi plătit de angajatorul său, iar diferența este suportată de stat într-o mare măsură. Se pune întrebarea legitimă: care este numărul angajaților care ar putea beneficia de această măsură? Noi am analizat trei scenarii posibile. Primul vizează 550.000 de persoane, câte erau în 14 mai, ultima zi a stării de urgență, în șomaj tehnic. Al doilea scenariu vizează 1.118.000 persoane, câte persoane s-au aflat, în total, pe perioada stării de urgență în șomaj tehnic. Al treilea scenariu vizează 2.118.000 persoane. Impactul bugetar pentru o durată de șapte luni, presupunând o scădere în timp atât a numărului de angajați beneficiari, cât și a fracției de normă de lucru pe care o va sprijini statul, variază între 1,56 miliarde lei și 5,97 miliarde lei, în funcție de scenariul pus în practică”, explică deputatul USR Cristian Seidler.

”Ideea este ca statul să nu-ți ia cu o mână și să-ți dea cu alta – sau să-ți împrumute cu alta, așa cum este în cazul IMM Invest -, ci să încurajeze munca. Este important să dăm mediului privat capacitatea de a suporta șocul provocat de pandemia de COVID-19 și de schimbarea structurii cererii. Statul nu trebuie să blocheze sau să frâneze această ajustare a afacerilor, ci să ajute să se producă cât mai lin cu putință, în așa fel încât veniturile oamenilor să nu fie afectate. Și asta face propunerea noastră: ajută ca oamenii să nu aibă un șoc asupra salariului chiar dacă le scade norma de muncă. Instrumentele din propunere vin în conjuncție cu ’Zero taxe pe salariul minim‘. Statul trebuie să strângă și el cureaua și să vină în ajutorul firmelor și al angajaților, adică în ajutorul mediului privat, care este motorul economiei”, declară și deputatul Claudiu Năsui.

Propunerea de politici publice, redactată și prezentată de deputații USR Cristian Seidler și Claudiu Năsui, este construită pe necesitatea ca angajatorii să fie încurajați să mențină cât mai multe locuri de muncă și să-i readucă la lucru pe angajați.

Pachetul conține trei seturi de măsuri:

– Ajutor financiar nerambursabil și împrumuturi pentru susținerea plății salariilor;

– Modificarea legislației muncii în scopul flexibilizării și debirocratizării relațiilor de muncă;

– Schimbarea atitudinii statului față de angajați și angajatori, dintr-una preponderent punitivă spre una de îndrumare și susținere a contribuabililor.

Ajutorul financiar nerambursabil și împrumuturile pentru susținerea plății salariilor ar urma să se acorde pe o perioadă cuprinsă între 1 lună și 7 luni, pentru personalul angajat la data de 1 martie 2020 și ar urma să acopere până la 66% din valoarea salariului brut. Jumătate din sumă ar urma să fie acordată sub forma ajutorului financiar direct, jumătate, sub formă de împrumut fără dobândă, condiția fiind ca angajatul să lucreze cel puțin 20% din norma sa contractuală (echivalentul a aproximativ o zi pe săptămână).

În acest fel, angajatul va avea, pentru început, un venit de 86% din salariul său de bază. Pe parcurs, venitul poate crește pe măsură ce crește și durata timpului lucrat.

În ceea ce privește modificarea legislației muncii, USR propune modificarea Codului Muncii în sensul flexibilizării prevederilor privind programul de lucru, durata timpului de lucru și a locului desfășurării muncii. De asemenea, Telemunca ar trebui introdusă în Codul Muncii și ar trebui să fie simplificată, astfel încât să fie permisă activitatea de la distanță a angajaților chiar și pentru o zi pe săptămână, iar decizia să poată fi luată de la o zi la alta, fără încheierea de acte adiționale cu câte 10 puncte.

USR consideră că ar trebui să fie revizuită și legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, astfel încât susținerea instructajelor și chiar verificarea cunoștințelor să se poată realiza prin mijloace electronice.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește schimbarea atitudinii față de contribuabili, statul trebuie să înțeleagă că rolul său este de sprijin. Funcționarii statului, în special cei cu atribuții de îndrumare și control, ar trebui să fie direcționați spre întocmirea de planuri de remediere, iar eventualele sancțiuni contravenționale pot fi, mai ales la prima abatere, avertismente, nu amenzi împovărătoare.

Tot în scopul încurajării muncii în România, USR a propus, de altfel, încă din noiembrie 2019, conceptul „Zero taxe pe salariul minim”, care presupune scutirea de taxe și impozite a primilor 2.230 de lei din salariu, astfel încât fiecare angajat să rămână cu 830 de lei în plus.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

8 − 4 =