Implementarea unei modalități eficiente de evaluare psihologică a profesorilor și creșterea numărului de consilieri școlari constituie priorități pentru o educație de calitate.
”Complexitatea sistemului educațional românesc și a problemelor specifice implică și interacțiunea dintre profesori, care trebuie să fie modele și repere pentru tineri și elevii cu un contur al personalității încă nedefinit, aflați într-o continuă căutare prin labirintul cunoașterii, parcurgând drumul dificil al înțelegerii lumii, dar și al înțelegerii de sine. Interacțiunea nu vizează doar aspecte profesionale, didactice, cuprinse în cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, ci și numeroase și consistente elemente de ordin psihologic, relații interumane, apreciere sau rezervă, simpatii și rețineri, comunicare caldă, empatică, sau relații reci, distante, toate determinate de trăsăturile de personalitate, de temperament, de datele psihice ale fiecărui actor implicat, aspecte ce nu pot fi încadrate în planuri de lecții sau într-un curs anume”.
Deputatul PSD Camelia Gavrilă a atras atenția în plenul Camerei Deputaților asupra importanței evaluării psihologice periodice a cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar și chiar nedidactic, demers ce se cere urgentat la nivel de sistem educațional în întregul său. Pe de altă parte, la fel de importantă este și problema consilierii psihologice a elevilor, unde semnalăm din nou numărul insuficient de consilieri școlari, care să ajute tinerii să reziste factorilor de presiune psihică, mediului social complex, tensiunilor familiale, dificultăților de învățare, dar și tentațiilor negative dintr-o lume contrastantă și inegală valoric.
”Într-o recentă declarație politică am prezentat la tribuna Parlamentului situația consilierilor școlari din România, am realizat demersuri și am abordat conducerea Ministerului Educației Naționale, a Departamentului de Resurse Umane pentru o analiză eficientă și riguroasă a situației reale și a posibilităților de creștere a numărului acestora, de alocare a unui număr mai mare de consilieri, specialiști în psihologie și pedagogie. În acest sens, acum se evaluează la nivelul Ministerului Educației Naționale posibilitatea creșterii numărului de consilieri școlari, specialiști în psihologie și pedagogie, care să asigure suportul psihologic și consilierea în carieră, absolut necesare într-un mediu educațional responsabil”, a declarat Gavrilă.
Potrivit unui studiu realizat de UNICEF România, rata fenomenelor de violență în școli în anul 2016 a fost de peste 13.000 de cazuri raportate, fie că vorbim despre conflicte între elevi și profesori, între adulți implicați în diferite activități ale școlii etc., cu un procent de 82% mai mare în cartierele periferice față de zonele centrale, unde rata este de 73%. România ocupă poziții critice în statisticile Uniunii Europene, întrucât unul din trei copii este cel puțin o dată agresat fizic pe întreaga perioadă a ciclurilor școlare, după cum și cazurile de violență domestică afectează copiii, fie că sunt ei înșiși victime, fie că asistă la scene violente consumate în familie.
Pentru diminuarea acestui fenomen, care umbrește și complică sistemul educațional românesc, o testare psihologică și, apoi, o evaluare psihologică a personalului din învățământ, care să permită o analiză nuanțată, completă și detaliată, precum și creșterea numărului de consilieri școlari reprezintă un prim pas, susține deputatul ieșean. Astfel, prin aceste măsuri sunt vizate atât categoria adulților implicată în demersul educational, cât și categoria elevilor care au nevoie de consiliere și orientare școlară.
Există și un suport legislativ – evaluarea psihologică a personalului didactic din unitățile de învățământ este obligatorie în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1169/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, astfel încât testarea trebuie să fie anuală din punct de vedere medical, în virtutea unor contracte de servicii de specialitate pentru medicina muncii. Aceste prevederi legislative pot fi îmbunătățite și dublate de precizari clare, de termene și etape obligatorii. Școala reprezintă un microunivers social pentru copii, dar și locul unde profesorii își desfășoară activitatea și își petrec o bună parte din timpul lor instruind, modelând comportamente și personalități. Dezechilibrele regăsite, vulnerabilitățile individuale, cât și colective pot fi corectate dacă sunt depistate la timp, printr-o corectă evaluare psihologică și prin monitorizare continuă, atât în direcția cadrelor didactice, a personalului din școli, cât și a elevilor.
Gavrilă consideră că este necesară crearea unor grupuri de lucru mixte, formate din psihologi, pedagogi, psihiatri, sociologi, dar și specialiști în management educațional, care să propună soluții concrete pentru un nou model de evaluare psihologică, în acord cu nevoile școlii românești, folosind cele mai recente teste și tendințe în domeniu.
În concluzie, în calitate de parlamentari, dar și ca profesioniști ai domeniului, avem datoria de a ne apleca atent asupra tuturor aspectelor ce țin de asigurarea unor condiții optime pentru derularea procesului de învățământ în școli, astfel încât tinerii să beneficieze nu doar de dotări și de un curriculum modern, dar mai ales de un confort psiho-social, acel ”plus” intangibil fără de care nu există succes școlar, consideră Gavrilă.
