Sursa: www.Hotnews.ro
Proiectul Centurii Feroviare a Capitalei și a unor trenuri urbane cu opriri dese care să lege rapid diverse cartiere din București și localitățile din Ilfov bate pasul pe loc, deși în 2016, când a fost reînviat, punerea în practică părea una ușoara. Reprezentanții CFR au explicat pentru HotNews.ro că unii pași birocratici s-au făcut, dar tot nu este clar când va fi gata prima fază a proiectului, fiindcă totul depinde de alte proiecte de infrastructură care, în purul stil românesc, au acumulat și ele întârzieri după întârzieri.
Centura Feroviară și trenuri urbane care să lege Capitala și cartierele aglomerate de zonele metropolitan: Un proiect început în 2016, cu termene scurte. Prima fază – Gara Progresu – Gara de Nord – ar fi trebuit să fie gata în 2017. S-a schimbat guvernarea, s-au schimbat miniștrii de la Transporturi, s-au schimbat directorii responsabili. Proiectul nu a mai înaintat. CFR Infrastructură susține ca au fost făcuți pași înainte pe frontul birocratic, însă în teren lucrurile au rămas neschimbate…
CFR susține că dezvoltarea proiectului va mai dura ceva timp pentru că trebuie să existe o ”corelare riguroasă” cu lucrările pentru centura rutieră și că mai trebuie obținute o serie de avize.
Lucrările conexe la căile ferate bat pasul pe loc, iar lucrările la Centura Rutieră sunt în aer, fără un orizont concret de implementare.
Proiectul poate fi un succes doar dacă va fi făcut bine: cu trenuri frecvente, cu opriri dese și cu puncte de legătură tren-metrou.
Ideea revitalizării Centurii Feroviare a Capitalei și lansarea unor trenuri urbane cu opriri dese în jurul Bucureștului și orar cadențat, care să degreveze marile cartiere și să facă legătura cu toate localitățile din aria metropolitană, a fost reînviată în 2016, în ultimele luni ale guvernării Cioloș. Ținta finală presupunea și legarea rețelei CFR cu rețeaua de metrou prin stații multimodale cu peroane comune în trei puncte de pe hartă: Berceni, Preciziei și Pipera/Petricani.
La acel moment lucrurile păreau bine puse pe făgaș, iar primul termen era chiar primăvara lui 2017 pentru legătura dintre Gara de Nord și Progresu.
Guvernarea s-a schimbat la puțin timp după relansarea proiectului, nu mai puțin de trei miniștri ai Transporturilor s-au schimbat de atunci, iar garnitura de șefi și directori din instituțiile responsabile de implementarea proiectului s-a reconfigurat constant. Proiectul Centurii Feroviare, însă, a bătut pasul pe loc.
Centura Feroviară există, majoritatea liniilor fiind construite pe vremea lui Ceaușescu. Cu toate acestea, pe mare parte din centură nu se circulă, iar proiectul ar presupune repararea și moderrnizarea actualei infarstructuri. La fel este și cazul gărilor: multe există, dar au nevoie de reabilitare.
Multe orașe din Europa au trenuri urbane care fac legătura rapidă între diverse părți ale localității. Poți traversa un oraș într-o jumătate de oră, cu viteze chiar și de 60-80 km/h și cu opriri dese. Nu și în București, chiar dacă primele propuneri pentru realizarea unei Centuri feroviare a Capitalei s-au făcut în 2011 și 2012. În următoarele luni este greu de crezut că vom vedea rezultate, mai ales că proiectul Centurii Feroviare este legat de alte două proiecte care au acumulat întârzieri: trenul Gara de Nord – Aeroport și reabilitarea liniei de cale ferată către Giurgiu, unde se află și una dintre gările de bază ale viitoarei Centuri, Gara Progresu.
Centura Feroviară ar fi un proiect util, mai ales că este mult mai ieftin decât metroul, liniile de cale ferată existând în mare, și modernizarea unor gări ar trebui să dureze mult mai puțin decât realizarea unor tunele de metrou și a operațiunilor conexe.
Ce presupune Centura Feroviară?
Reabilitarea centurii feroviare prevede modernizarea ”inelului” de cale ferată lung de circa 68 km și lansarea de trenuri (așa-numite regio-urbane) care să circule cu orar cadențat clar și care să oprească des, la cel mult doi km.
Prima linie ar fi trebuit să aibă 30,9 km și să unească Gara de Nord de Gara Progresu, trecând prin Chiajna, Domnești, Bragadiru și Măgurele. Apoi planul era să fie folosite tot liniile existente, între Gara de Nord – Băneasa și Gara Obor.
Cum arăta proiectul inelului feroviar la final de 2016:
– etapa I: legătura feroviară București Nord – Domnești – Progresu (centura feroviară – vest) și București Nord – Băneasa – Pantelimon (centura feroviară – nord). Cele două trasee ar fi trebuit să fie operabile în luna februarie 2017, după lucrările executate de CFR Infrastructură în regie proprie. Costul estimat era de 200.000 de euro.
– etapa a II-a: conexiunea feroviară cu rețeaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei și Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Termenul finalizării acestei etape era sfârșitul anului 2017, iar costurile se ridicau la aproximativ cinci milioane de euro.
– etapa a III-a: legătura feroviară Progresu – Pantelimon – București Nord (centura feroviară est), precum și reabilitarea gărilor și a punctelor de oprire. Această fază presupune o serie de lucrări mai ample, care vor fi realizate de CFR Infrastructură până în luna noiembrie 2018, iar bugetul necesar este de aproximativ 15 milioane de euro.
Așa arătau planurile de la final de 2016, iar în prezent nu circulă niciun tren urban în cadrul acestui proiect. Se află în derulare Etapa 1 – realizarea Centurii de Vest, între stația CF București Nord și stația CF Progresul. Au trecut aproape 18 luni de când s-a vorbit de acest proiect.
Ce a reușit CFR să facă până acum
20 martie 2017 s-a eliberat de către Consiliul Județean Ilfov, Certificatul de Urbanism nr.14/168, care certifică necesitatea elaborării PUZ pentru Puncte de oprire CF – Centura București.
23 martie 2017 – demararea procesului pentru elaborare a PUZ;
19 iulie 2017 – elaborarea documentației cadastrale prin refacere a ridicărilor topografice;
8 august 2017 – s-au depus la Oficiul de Cadastru și Publicitate Ilfov documentațiile – suport topografic, în vederea avizării, pentru Jilava, Măgurele, Bragadiru și Chiajna;
29 septembrie 2017 – s-a primit răspuns de la OCPI Ilfov, privitor la locația PO Laser Măgurele, pentru care s-a dat aviz;
23 octombrie – s-a primit răspuns de la C.N.A.I.R, precum și documentația solicitată, în format needitabil;
28 ianuarie 2018 – note de completare pentru OCPI Ilfov.
CFR a precizat că implementarea proiectului va dura, fiindca trebuie să existe o ”corelare riguroasă” cu lucrările pentru centura rutieră și că vor mai trebui obținute o serie de avize.
Etapa a III-a va avea ca obiectiv legătura feroviara Progresul – Pantelimon – București Nord (Centura Feroviara Est), precum și realizarea punctelor de oprire.
Centura rutieră, un alt proiect care a adunat ”tone” de amânări
Cât privește realizarea Centurii Rutiere, de care CFR leagă acum implementarea proiectului Centurii Feroviare, aceasta a rămas ”în aer”.
În 2012, cu mulți ani întârziere, a fost demarata modernizarea și extinderea la patru benzi pe sens, dar proiectul abia daca a început în teren din lipsa finanțării, contractul fiind ulterior reziliat în 2014.
Compania de Drumuri a revizuit apoi proiectul și Studiul de Fezabilitate în 2015 și a regândit multe elemente importante precum intersecțiile, iar Pasajul de la Domnesti peste Centură a fost la licitație separat.
Chiar și așa, proiectul centurii Sud la patru benzi nu a înaintat deloc. Abia în mai 2017 Compania de Drumuri a scos la licitație două pasaje la intersecțiile Centurii Sud cu DN4 si DJ401, precum și lărgirea la patru benzi între cele două. În rest, proiectul Centurii Sud a rămas doar pe foaie și fără niciun orizont clar privind implementarea sa. În prezent, cine vrea să străbată Bucureștiul cu trenul nu prea are soluții. Exisăa, spre exemplu, două perechi de trenuri pe zi între București Nord și București Obor via Pantelimon Sud (stația de lângă complexul Dragonul Roșu). Distanța de 24 km este parcursă în 56 – 62 de minute.
