Acasă Anchete Peste 426 de milioane de euro, valoarea prejudiciilor din dosarele DNA clasate...

Peste 426 de milioane de euro, valoarea prejudiciilor din dosarele DNA clasate ca urmare a deciziei CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu

DISTRIBUIȚI

Peste 426 de milioane de euro este valoarea totală a prejudiciilor constatate de DNA în dosarele clasate ca urmare a deciziei CCR din iulie 2016 privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară, potrivit unui răspuns al DNA pentru G4Media.ro. Aceste prejudicii nu vor putea fi recuperate niciodată pentru că dosarele au fost închise în urma dezincriminării decise de Curtea Constituțională. 801 de astfel de dosare au fost clasate din iulie 2016 până în prezent, potrivit DNA.

Aproape 4 miliarde de euro este valoarea totală a prejudiciilor reclamate la DNA de diferite instituții sau persoane fizice în dosarele clasate ca urmare a deciziei CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.

Exemplu de caz clasat ca urmare a deciziei CCR: marele dosar Hidoelectrica

În martie 2019, DNA a comunicat G4media.ro că a clasat marele dosar Hidoelectrica, luat de la DIICOT în 2014 și aflat în anchetă din 2006. Fostul procuror de caz de la DIICOT, Adriana Cristescu, vorbea de un prejudiciu uriaș de aproape un miliard de dolari, unu la sută din PIB-ul României din 2004, anul semnării contractului dintre compania de stat Hidrolectrica și firma Energy Holding a magnatului Bogdan Buzăianu, considerat ”cel mai mare băiat deștept din Energie” și finul fostului ministru PSD al Industriilor, Dan Ioan Popescu, zis DIP.

Un miliard de euro era valoarea energiei tranzacționate între Hidroelectrica și Energy Holding, considerată prejudiciu de procuroarea Cristescu.

”În urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, la data de 30 iulie 2018, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 alin. 1 lit. a (“fapta nu există”), b (“fapta nu este prevăzută de legea penală”) și f („a intervenit decesul suspectului ori a inculpatului persoană fizică” din Codul de Procedură Penală.

Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale.

În cauză, deși s-a constatat că nu au fost respectate condițiile privitoare la recepția lucrărilor și nu au fost adoptate măsuri pentru îndeplinirea unor condiții contractuale de aplicare a soluțiilor concrete de remediere/eliminare a deficiențelor de proiectare /execuție, cu toate că au fost aduse la cunoștința decidenților, aceste aspecte nu reprezintă încălcări ale dispoziţiilor legislației primare (având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale)”, arata DNA într-un răspuns la solicitarea G4media.ro din martie 2019.

Un alt exemplu este cazul dezafilierii Universității Craiova, unde prejudiciu era de un miliard de lei.

Un alt caz este cel al fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, care a scăpat de acuzaţia de abuz în serviciu din dosarul Gigină.

DIICOT nu a comunicat valoarea totală a prejudiciilor din dosarele clasate ca urmare a deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară.

Dosarele cu prejudicii pecuniare nu sunt singurele clasate ca urmare a deciziei CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.

Fostul ministru de Externe, Theodor Meleșcanu, a scăpat de dosarul de conflict de interese deschis după ce și-a numit fiul vitreg consul la Strasbourg tot ca urmare a acestei decizii CCR.

În iulie 2016, CCR a decis dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară, adică tot ce nu e lege sau ordonanță: hotărâri de Guvern, ordine de ministru, fișe cu atribuții de serviciu, regulamente de ordine interioară, decizii ale consiliilor locale etc. – sursa: G4Media.ro

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

four × four =