Sursa: Crispedia.ro
Constantin Cantilli (10 iunie 1875, Otopeni – 2 august 1949, Bucureşti) – poet şi autor dramatic. Prieten şi admirator al lui Alexandru Macedonski, Cantilli, fiul unui proprietar de moşii în Ilfov şi Vlaşca şi fratele lui Aristide Cantilli, a fost atras în Bucureşti de boema cu gustul inovaţiei şi al insolitului. Avea pasiuni tehnice şi sportive: ciclism, automobilism, aviaţie.
În 1894, împreună cu Alexandru Macedonski, întreprinde prima cursă ciclistă la noi şi scrie reportajul Pe velociped cursa între Bucureşti şi Braşov. Este animatorul societăţii „Unirea velocipedica română” şi stabileşte în 1900, şi un record de viteză, consemnat în Din zborul bicicletei. Bucureşti-Paris în 10 zile şi 6 ore (1912). Începuse studii politehnice şi de artă dramatică la Paris şi Bruxelles.
În 1939 se interesa de aeronautică. Membru al cenaclului „Literatorul”, a publicat versuri şi teatru în „Literatorul”, „Liga ortodoxă”, „Ţara”, „Carmen”, „Adevărul”, „Românul literar” şi „Forţa morală”. Macedonski îl lansase ca poet, prezentându-l, în 1896, în „Liga ortodoxă”. În 1897, Cantilli scoate „Revista modernă”, deschisă aproape exclusiv cenaclului macedonskian.
Opera literară
- Pe velociped cursa între Bucureşti şi Braşov, Bucureşti, 1894;
- Bertha, prefaţă de Alexandru Macedonski, Bucureşti, 1899;
- Aripi de vis, prefaţă de Mircea Demetriade, Bucureşti, 1903;
- Din zborul bicicletei. Bucureşti-Paris în 10 zile şi 6 ore, Bucureşti, 1912;
- Sapho, Bucureşti, 1939;
- Dacica, Bucureşti, 1940.
