Acasă Politic Nu există conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ pe tema constituirii completurilor...

Nu există conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ pe tema constituirii completurilor de trei judecători

DISTRIBUIȚI

Curtea Constituţională a României(CCR) a decis, miercuri, că nu există conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de trei judecători, au declarat, pentru G4Media.ro, surse din cadrul Curții.

La începutul lui noiembrie anul trecut, președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, și Avocatul Poporului, Renate Weber, au sesizat CCR cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de apel de 3 judecători de la Înalta Curte. Cei doi au reclamat faptul că judecătorii din completurile de apel de 3 judecători de la ÎCCJ nu au fost trași la sorți.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins criticile, în punctul de vedere trimis CCR, Înalta Curte precizând că a respectat legea și că, atât timp cât prevederile legale au fost respectate, nu poate fi un conflict juridic de natură constituțională.

”Invităm Curtea Constituțională să constate că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere, nu se află în prezența unui conflict juridic de natură constituțională, în condițiile în care a respectat, în integralitate, dispozițiile Legii nr 304/2004”, a arătat președinta Înaltei Curți, Alina Corbu.

În document se mai preciza că Parlamentul a abilitat, prin lege, Colegiul de conducere al ICCJ să adopte regulamentul instanței supreme și să exercite atribuțiile din acest act administrativ. De asemenea, prin legea 304, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de judecată, iar organizarea executării legii ”a impus și impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităților concrete de formare nominală a completurilor de judecată în cadrul secțiilor instanței supreme”.

Tot legiuitorul a conferit colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești atribuția de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinței asigurării continuității acestora, și implicit a garantării dreptului la un proces echitabil. Iar procedura tragerii la sorți este stabilită de legiuitor doar în cazul completurilor de 5 judecători, se mai arăta în punctul de vedere al Instanței supreme.

”Existența unui conflict juridic de natură constituțională presupune existența unei atitudini reproșabile a autorității căreia i se impută poziționarea în afara cadrului constituțional, iar opțiunea autorității legiuitoare de a nu reglementa modalitatea concretă de formare nominală a completurilor de judecată din cadrul secțiilor instanței supreme, pasâns această reglementare în sfera organizării executării Legii nr. 304/2004, în pofida numeroaselor intervenții legislative pe care Parlamentul le-a realizat, nu poate fi reproșată Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea conflictului juridic de natură constituțională. Autorul sesizării, președintele unei Camere a Parlamentului, reclamă, de fapt, Curții Constituționale nu o culpă a Înaltei Curți de Casație și Justiție ci o eventuală culpă a legiuitorului însuși, materializată în omisiunea acestuia de a legifera expres, iar nu prin delegare legislativă în favoarea Regulamentului Înaltei Curți de Casație și Justiție modul de compunere a completurilor de judecată în sensul dorit de autorul sesizării”, potrivit documentului.

Înalta Curte a concluzionat că problema semnalată nu poate fi calificată ca o veritabilă cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională.

Reamintim că, în 3 iulie, CCR a admis, în urma unei sesizări a lui Florin Iordache, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile de 3 judecători specializate pe corupție de la Instanța Supremă.

Florin Iordache afirma că ICCJ a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile către Florin Iordache. Demersul a fost făcut cu intenția de a anula decizia completul de 3 judecători de la ÎCCJ, care îl condamnase în primă instanță pe Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis Curtea atunci într-un comunicat de presă.

Decizia nu a avut efect asupra procesului lui Liviu Dragnea.

Instanța Supremă a decis în 21 octombrie 2019 rejudecarea dosarului de corupție al lui Dan Șova, acesta devenind primul beneficiar al deciziei CCR privind lipsa de legalitate a completurilor de trei judecători.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană.

În noiembrie anul trecut, CCR a stabilit că Înalta Curte nu ar fi interpretat legislația corect și nu ar fi constituit legal completurile de 5 judecători care dau sentințele definitive în dosarele demnitarilor și magistraților. Decizia a dus la rejudecarea mai multor cazuri celebre și la eliberarea unor oameni politici precum Elena Udrea, Dan Șova sau Constantin Niță.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 × three =