Acasă Economie Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE se împrumută la...

Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE se împrumută la cele mai mari dobânzi

DISTRIBUIȚI

Drama momentului: România, cu cea mai mare creștere economică din UE, se împrumută pe termen lung (până la 30 de ani!) la dobânzi duble față de oricare alt stat din UE.

România se împrumută în acest moment, pe termen lung (atenție – unde, îndeobște, dobânzile sunt mai mici decât la cele pe termen scurt) cu 4,6% (cifra valabilă la nivelul lunii iunie 2019). Am putea spune că suntem pe ultimul loc la eficiența costurilor de împrumut, dacă următorii clasati la în acest ”top” nu ar fi la o distanță halucinantă:

Bulgaria se împrumută cu 0,32%. Croația se împrumută cu 1,36%. ”Lanterna roșie” – Ungaria, se împrumută cu 2,74%.

Am spus despre Ungaria că, la 2,74% este ”lanterna roșie” pentru că România, cu cei 4,6% ai săi, joacă, pur și simplu, în alt film, și e pe altă pagină decât statele UE.

De ce ”Nesăbuitul perfect”: încă solvabil, dar veșnic în căutare de bani pentru consumul de bunuri cumpărate de la cei care împrumută; și nimic investit, nimic pus de-o parte.

Situația precisă

România a fost singura ţară membră a UE în care rata dobânzii pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă s-a situat la mijlocul anului în curs aproape exact la aceeaşi valoare ca şi la finele lui 2018, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat. Consecinţele pe următorii zeci de ani asupra efortului bugetar care va trebui făcut pentru plata dobânzilor angajate într-o conjunctură defavorabilă vor greva asupra alocărilor către sănătate, învăţământ sau lucrări de infrastructură. Cert este că valoarea de 4,59%, înregistrată pentru luna iunie 2019 după un trend crescător pornit încă din prima lună a acestui an, a fost cu doar o sutime de punct procentual sub cea de 4,60% consemnată pentru luna decembrie 2018.

Pe fondul unei diminuări generalizate a dobânzilor plătite pe termen lung de către toate statele membre UE, ecartul faţă de următoarea ţară din topul celor mai mari dobânzi achitate pentru banii împrumutaţi, Ungaria, a crescut semnificativ şi a ajuns la 1,85 puncte procentuale.

De reţinut, fostul elev-problemă din Zona Euro, Grecia, a reuşit performanţa de a se situa deja sub Ungaria (2,67% faţă de 2,74%), ceea ce ne spune multe despre conformarea la cerinţele instituţiilor internaţionale versus nesocotirea ”recomandărilor” făcute discret dar ferm către autorităţile naţionale de decizie în materie de politică economică.

Datele arată că majoritatea statelor din regiune se aflau deja în luna mai la niveluri îmbunătăţite ale dobânzilor în raport cu 2018 iar o reducerea semnificativă, de ordinul a jumătate de punct procentual se regăseşte la TOATE celelalte foste state socialiste intrate în UE dar aflate încă în afara Zonei Euro.

Cum s-a ajuns aici: ”Deficitele gemene” care sperie finanțatorii

Aşadar, noi suntem excepţia în acest grup de ţări şi la nivelul întregii Uniuni Europene, ceea ce arată o percepţie aparte şi mai puţin favorabilă din partea pieţelor de capital, pe fondul acumulării deficitelor „gemene” spre limita tehnică de suportabilitate (3% deficit bugetar) sau chiar peste nivelul de avarie (4% din PIB, la un rezultat de -4,5% din PIB pe 2018 în cazul contului curent, unde deficitul pe mărfuri s-a dus la circa 7,5% din PIB).

Explicaţia esenţială a diferenţei de trend la dobânzile pe termen lung constă în aceea că toate aceste state din regiune cu excepţia noastră nu au aceste deficite expandate (ba chiar dimpotrivă, unele sunt chiar pe excedent) şi de aceea, perspectivele economiei româneşti nu sunt bine văzute din exterior. Indiferent de mesajele transmise în ţară, indicatorii macroeconomici vorbesc de la sine pentru observatorii din exterior.

România își continuă marșul spre adâncirea acestor dezechilibre. Pe care, da, cineva le va plăti. – sursa: Cursdeguvernare,ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 × 2 =