Acasă Economie Începe reforma în administrație? 

Începe reforma în administrație? 

DISTRIBUIȚI

administratieGuvernul vrea să reclasifice oraşele şi comunele în funcţie de o serie de criterii, în urma schimbărilor demografice din ultimii 25 de ani. Proiectul prevede, implicit, modificarea impozitului pe locuinţă.

Experţii susțin că acest proiect nu va putea fi implementat fără unul de regionalizare şi avertizează asupra costurilor bugetare ale măsurii.

Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi comunelor, urmând ca acestea să fie diferenţiate în funcţie de o serie de criterii pe care trebuie să le îndeplinească până în 2025. La şase luni de la modificarea statului localităţilor va fi schimbat în concordanţă şi impozitul pe locuinţă, scrie Profit.ro.

Astfel, oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, valenţele de natură culturală şi ecologică, iar comunele vor fi încadrate în două categorii.

Localităţile din mediul urban vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali; municipii poli regionali secundari; municipii poli judeţeni principali; municipii poli judeţeni secundari; municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal şi municipii şi oraşe cu funcţii specializate.

 

Pentru a fi capitală

Capitala trebuie să aibă peste un milion de locuitori, institutie de cercetare-dezvoltare, minimum două universităţi cu cel puţin 10.000 de studenţi, spitale dotate, transport public, dar şi cel puţin trei din următoarele: autostradă, magistrală feroviară, aeroport internaţional, gară/autogară, acces la un port fluvial în limita a 60 de kilometri şi nod intermodal. De asemenea, trebuie să aibă instituţii culturale de importanţă naţională şi să fie sediul unor instituţii de interes european sau internaţional.

Polii regionali

Polii regionali principali trebuie să aibă o populaţie de peste 250.000 de locuitori, dar să deservească peste 400.000 în aria lor funcţională. Aceştia trebuie să fie reşedinţe de judeţ, dar să aibă şi sedii de instituţii de interes naţional. Trebuie să aibă o amplasare pe reţeaua de transport centrală a României, să deţină cel puţin două din următoarele căi de acces: autostradă, cale ferată, să aibă gară sau nod intermodal. În privinţa infrastructurii, aceştia trebuie să mai deţină transport public, cel puţin o universitate cu peste 10.000 de studenţi, spitale monoprofil cu o competenţă ridicată, instituţii culturale, dar şi parcuri ştiinţitifice sau centre de inovare.

Polii regionali secundari trebuie să fie reşedinţe de judeţ cu importanţă regională şi o populaţie de peste 100.000 locuitori. Potrivit documentelor prezentate de sursa citată, poli regionali principali vor fi oraşele Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, în vreme ce Braşov şi Galaţi intră în categoria de poli regionali secundari, deşi îndeplinesc criteriul de populaţie potrivit datelor de la ultimul recensământ

Polii judeţeni

Municipiile poli judeţeni principali trebuie să fie reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, să aibă o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională. Între exemplele date în documente, se menţionează ca poli judeţeni principali Alba Iulia, Bistriţa-Năsăud, Reşiţa, Târgovişte, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călăraşi, Slatina, Vaslui sau Alexandria.

Municipiile şi oraşele care sunt poli judeţeni secundari sunt acele unităţi administrativ-teritoriale urbane cu o populaţie de peste 20.000 de oameni. În această categorie, documentul include oraşe precum Câmpulung Muscel, Blaj, Oneşti, Făgăraş, Dej, Turda, Mangalia, Medgidia, Hunedoara sau Petroşani.

Oraşe cu rol zonal 

Municipiile şi oraşele cu rol zonal au rol de servire teritorială la nivel subjudeţean, sunt de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, dar trebuie să aibă o populaţie peste 5.000 locuitori şi peste 30.000 în aria funcţională.

Documentul dă ca exemple oraşe precum Zlatna, Aleşd, Beiuş, Beclean, Ştefăneşti, Flămânzi, Rupea, Nehoiu, negru Vodă, Segarcea, Dăbuleni, Podu Iloaiei, Târgu Frumos, Vişeu de Sus, Jibou, Babadag sau Baia de Aramă.

În fine, municipiile şi oraşele cu funcţii specializate sunt acele unităţi administrativ-teritoriale caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă. Aici ar putea intra, de exemplu, staţiunile de la Marea Neagră sau cele montane.

Oraşul cu caracteristici rurale

Va fi introdusă şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, care îndeplinesc cel puţin trei dintre patru indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar la ultimul recensământ; peste 40% din populaţia totală este localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, iar peste 50% din străzi sunt nemodernizate.

Mediul rural

La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.

Se modifică taxele locale

Proiectul citat menţionează că, în termen de şase luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat corespunzător noii clasificări. Acest lucru poate însemna creşterea taxelor locale pentru o serie de localităţi, mai ales că acestea vor avea nevoie de fonduri pentru a atinge criteriile stabilite, respectiv investiţii în infrastructură.

Regionalizarea, marea problemă din ultimii ani

Deşi reclasificarea oraşelor numeşte o serie de oraşe drept poli regionali, documentul nu este însoţit şi de un proiect de regionalizare a României. În ultimii ani, mai multe guverne au venit cu proiecte de regionalizare, dar acestea au generat mari scandaluri şi au fost abandonate.

 Un prim proiect a fost încercat în anul 2011 de Cabinetul Boc, dar a fost un fiasco din cauză că UDMR cerea gruparea unor judeţe cu populaţie maghiară semnificativă, respectiv Covasna-Harghita-Mureş şi Bihor-Sălaj-Satu Mare.

Ulterior, în 2013, USL a venit cu un alt proiect, dar acesta a generat polemici între liderii politici judeţeni şi a căzut la Curtea Constituţională. Drept urmare, autorităţile au anunţat în 2014 un alt proiect, de ”descentralizare“, însă acesta presupunea transferul unor bunuri ale statului către autorităţile locale şi deconcertate. Şi acesta a rămas în coadă de peşte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 × one =