Curtea Constituțională a României a decis, la 13 noiembrie curent, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul PSD de Ilfov, Gabriela Firea, a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.
Șeful statului a spus într o emisiune că Firea, membră în Comisia Nana, mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa de moșia soțului, că într-o zi s-ar putea să nu îl mai găsească acasă, făcând referire la afacerile primarului orașului Voluntari, Costel Florentin Pandele. Gabriela Firea a reacționat și a făcut plângere penală împotriva lui Traian Băsescu.
Președintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat că decizia judecătorilor constituționali cu privire la imunitatea șefului statului are relevanță pentru următorii președinți ai României. ”Va avea relevanță pentru că nu se încheie lumea cu acest președinte. Vor mai fi președinți și de aici încolo”, a afirmat Zegrean.
Iata precizăarile CCR: ”În ziua de 13 noiembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală, potrivit cărorasSuspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană. Critica de neconstituţionalitate a vizat incidenţa acestor dispoziţii legale cu privire la persoana care ocupă funcţia de Preşedinte al României şi s-a raportat la prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art.84 alin.(2) coroborat cu art.72 alin.(1) referitor la imunitatea Preşedintelui României şi în art.142 alin.(1) privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Curtea a reţinut că dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art.84 alin.(2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală. Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
