Acasă Editorial Fotbalul românesc, cronica unei morţi anunţate

Fotbalul românesc, cronica unei morţi anunţate

DISTRIBUIȚI

Ne-am inspirat din titlul unei binecunoscute scrieri a celebrului scriitor columbian, Gabriel Garcia Marquez, pentru a descrie impasul evident în care se află fotbalul românesc. În paginile publicaţiei noastre, atunci când am abordat domeniul sportului în general, al fotbalului în special, nu ne-am referit la rezultate concrete, imediate. Comentariile noastre vizează fondul fenomenului social numit simplu “fotbal”. Trecutul socialist devine din ce în ce mai îndepărtat, dar nu putem evita un adevăr simplu: în acele timpuri sportul era la mare cinste şi interes naţional şi rezultatele erau pe măsură. Printre sporturile de mare interes naţional s-a aflat “sportul rege”- fotbalul. S-a investit  metodic, constant, pornind de la “talpa fotbalului” (copii şi juniori) şi s-a pus accentul pe valori. Toate impregnate şi cu o doză consistentă şi necesară de patriotism, evident, românesc.material 2

Ce s-a intâmplat după decembrie 1989 este binecunoscut: Au apărut aşa-zisii “investitori” care au avut grijă să vândă peste hotare toate valorile moştenite, grupate sub numele simbolic “generaţia de aur”. Şi nu s-a investit aproape nimic “în amontele fotbalului”. Şi încet, dar sigur, fotbalul românesc s-a golit de valori. Nişte vorbe populare spun că “unde nu dai, nici Dumnezeu nu pune”.  Şi n-a mai pus nimeni la rădăcina fotbalului care a intrat în moarte clinică. Să intrăm in detalii: În primul rând au dispărut echipele de frunte din marile oraşe născătoare de talente. Bunăoară Bucureştii, din șase echipe de divizia primă din preajma citatului an 1989 nu mai are decât două: Steaua şi Dinamo. La nivelul eşalonului doi dezastrul este şi mai mare. Nu mai există nicio echipă de Liga a 2-a!  Tribulatiile istoricei  echipe bucurestene, Rapid, care oscilează în perimetrul întrebării hamletiene “a fi sau a nu fi”  sunt edificatore în acest sens. Ce tristețe fotbalistică! Centre de copii şi juniori nu mai sunt. Tristă este situaţia şi în celelalte oraşe: binecunoscutul centru fotbalistic, Timişoara, a avut, în primul eşalon fotbalistic, trei echipe interbelice (Chinezul, Ripensia şi CAMT) şi două postbelice (Poli şi CFR). Acum nu mai are nici una. Sărăcie mare şi în alt renumit centru fotbalistic, Arad. A avut două echipe de frunte: multipla campioană UTA şi una mai modestă, Vagonul. Acum este în situaţia vecinei de la sud, Timişoara. Ca şi vecina de nord, Oradea. Un alt centrul fotbalistic renumit, oraşul Piteşti, a avut o campioană, FC Argeş. Acum nu mai există. Ca si oraşul Ploieşti, cu multipla campioană naţională, Petrolul ! Oraşul din centrul ţării, Braşov, a avut echipe de prima ligă (FCM Braşov şi efemera, Corona) şi, fără a le enumera, vreo patru de liga a doua. Acum… Nu mai vorbim de Constanţa, Craiova (care are totuşi, acum, o echipă creată artificial), Bacăul, Sibiul sau cele din Valea Jiului.

Un alt fenomen care evidenţiază moartea clinică a fotbalului nostru este naşterea şi dispariţia misterioasă a unor echipe de prim eşalon. Cel mai clar exemplu este fosta campioană, Unirea Urziceni. Apoi meteoricele Vctoria Brăneşti, CS Otopeni, Corona Braşov sau FC Severin. Ba chiar şi o veche echipă, fostă campioană a României, Oţelul Galaţi, “a plonjat” în liga a 3-a.

Dar degringolada se manifestă şi prin fluctuaţii organizatorice. S-a decis reducerea numărului de echipe de la 18 la 14, cu micşorarea corespunzătoare a numărului de meciuri pe motiv ca sunt prea multe etape şi prea slabe echipe care diminuează valoarea campionatului. Diriguitorii fotbalului nostru “au uitat” că televiziunile sunt sponsorii principali ai fotbalului românesc si cer, evident, un număr de meciuri pentru banii daţi! Şi atunci a apărut o “cârpeală” tipic românească: s-au inventat, rapid, nişte “suplimente”: Play-off şi Play-aut! Care au generat alte încurcături: cu câte puncte se intră în aceste “suplimente”, ba au apărut şi aranjamente vizibile cu ochii închişi în funcţie de plasarea în una dintre aceste fragmente de campionat. Şi totuşi echipa naţională a reuşit, este adevărat într-un context favorabil, calificarea la Campionatul European din Franţa. A fost o performanţă neacoperită de valoarea fotbalului românesc. Nu ne înscriem în corul celor care afirmă că prestaţia echipei naţionale la CE din Franţa a fost slabă. Dar afirmăm, fără ezitare: a fost conformă cu valoarea actuală a fotbalului românesc. – VASILE BOLBOJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here