Acasă Anchete FONDURILE EUROPENE, ȚINTA PRIORITARĂ A DNA

FONDURILE EUROPENE, ȚINTA PRIORITARĂ A DNA

DISTRIBUIȚI

Kovesi foto 2 

Fondurile europene reprezintă ținta prioritară a procurorilor anticorupție pentru perioada imediat următoare. Anunțul a fost făcut de șeful DNA într-un interviu apărut la 1 decembrie a.c. în publicația Expressen din Suedia, prezentă la București prin Tomas Kvarnkullen și Sven Lindwall.

 

Una dintre condițiile impuse în vederea aderării la UE în 2007 a fost aceea de a pune capăt corupției extinse din țară. România are, de mult timp, o reputație pătată, fiind una dintre cele mai corupte țări din Europa. Specula și mita au făcut parte din obiceiurile țării mult timp după căderea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, cu 26 de ani în urmă.

În lupta împotriva corupției și speculei, Direcția Națională Anticorupție, DNA, a jucat un rol decisiv. Când direcția a fost înființată, în anul 2002, procurorii anticorupție aveau în vedere angajați ai statului – putea fi vorba de polițiști, profesori sau conductori de tren. Cei mai corupți conducători puteau continua nestingheriți cu mita și specula. Totuși, în ultimii ani, imaginea s-a schimbat, între altele, pentru că direcția și-a sporit cunoștințele și a primit ajutor prețios din partea serviciilor de informații ale țării, odată cu interceptarea convorbirilor telefonice.

Pe parcursul lui 2014, au fost condamnate 1.138 de persoane pentru infracțiuni de corupție, cinci membri ai Parlamentului, doi foști miniștri și un fost prim-ministru. Printre cei condamnați s-au aflat și 24 de primari, adesea foarte puternici deoarece controlează o mare parte din finanțele țării.

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef așa-zis de temut, ne primește în biroul său spațios de la etajul al doilea, decorat cu fotografii, tablouri și simboluri religioase. Pe peretele ce dă înspre curtea interioară este expusă o fotografie de la o întâlnire cu fostul președinte al SUA, George W. Bush, din 2009. Pe cealaltă latură a camerei se vede un desen înrămat al unui copil. Nepoata și-a desenat mătușa ca pe o sperietoare de ciori cu păsări negre care zboară pe cer. ”S-a gândit că asta m-ar reprezenta”, spune Codruța Kovesi.

Laura Codruța Kovesi râde la auzul întrebării dacă este atât de temută pe cât se pretinde.

”Codruța Kovesi și-a făcut un renume de cel mai mare dușman al corupției din România.”

”Nu sunt de acord că sunt cea mai temută sau cea mai puternică femeie din țară. Sunt de acord că sunt la conducerea unei instituții foarte puternice, eficiente și serioase, care are un număr de procurori foarte curajoși care combat acest fenomen.

Codruța Kovesi a fost numită la conducerea DNA în mai 2013 după ce fusese cel mai tânăr procuror general al României. Numirea a fost făcută de președintele în exercițiu la acea vreme, Traian Băsescu. Însă, unul dintre opozanții politici ai acesteia – fostul prim-ministru Victor Ponta – a susținut că a fost propunerea sa să i se dea funcția.

Deși ocupă funcția de numai doi ani, Kovesi și-a făcut un renume de cel mai mare dușman al corupției din România. Kovesi s-a obișnuit cu atacurile constante și criticile acerbe din mass-media din România. Adeseori, din partea celor cercetați de Direcție, subliniază ea. Conform ziarului New York Times, Antena 3 a comparat-o chiar și cu Hitler și Stalin. Dar, unul dintre cele mai comune comentarii critice se referă la teoriile conform cărora aceasta ar avea o agendă politică ascunsă.

 

”Lucrez pentru țara mea”

 

Reporter: Pentru cine lucrați dumneavoastră?

Codruța Kovesi: Pentru țara mea. Avem o responsabilitate, iar sarcinile sunt clar definite în legislație și în Constituția României. Lucrăm pentru țară și cetățeni.

Reporter: Cum răspundeți acuzațiilor că aveți o agendă politică?

Codruța Kovesi: Noi nu cercetăm documente politice. Dar, dacă persoanele pe care le anchetăm au o poziție specială, este interesant pentru noi. Suntem interesați de aceia care au o poziție de conducere sau care sunt reprezentanți de seamă ai unei instituții. Dacă sunt numai politicieni, atunci nu este interesant. Am anchetat politicieni din toate partidele. Indiferent de averea, poziția, valorile politice ale acestora, dacă infracțiunile s-au produs în sfera noastră de jurisdicție, atunci noi le investigăm.

Repoter: Aveți în vedere o carieră politică proprie?

Codruța Kovesi: Nu.  Au existat zvonuri conform cărora intenționez să devin președintele României. Nu, acest lucru nu se regăsește în agenda mea. Nu doresc aceasta. Când termin aici, doresc să continuu munca în domeniul juridic.

Reporter: Aveți mulți dușmani?

Codruța Kovesi: Nu știu. Există câțiva politicieni care nu ne iubesc. Este cât se poate de clar. Dar nu are importanță, deoarece noi primim aprecierea și sprijinul general al cetățenilor români. 66 la sută din populație se bazează pe noi.

Reporter: Este o activitate periculoasă?

Codruța Kovesi: Securitatea de aici, din clădire, este comparabilă cu aceea din alte instituții. Este adevărat, trebuie să beneficiem de protecție fizică, există martori a căror identitate trebuie protejată și există medieri la care participă persoane care pot deveni violente.

”Nu pot gândi cu sufletul”

 

Procurorul șef vorbește cu mândrie despre rezultatele pe care, împreună cu procurorii săi, le-a obținut în ultimii ani. Dar, deși gradul de corupție din România a scăzut, există încă, într-o foarte mare măsură, ca parte a culturii puterii în țară. Laura Codruța Kovesi dă din cap și spune că este de neînțeles cum unii conducători cred că pot scăpa, în continuare, luând mită.

Reporter: Există câțiva potentați care sunt anchetați în prezent și care pot fi arestați curând?

Codruța Kovesi: Da, desigur.

Reporter: Cine este la rând?

Codruța Kovesi: Înțelegeți că nu vă pot spune.

Reporter: România a fost criticată pentru că fondurile UE nu ajung la cei care au nevoie de ele, ca de exemplu, la cei care suferă din cauza sărăciei. E ceva care vă înfurie?

Codruța Kovesi: Ca șef al unei instituții legislative, nu pot gândi cu sufletul. Trebuie să fiu neutră și echilibrată. Infracțiunile comise și care includ fonduri UE sunt acum în vizorul nostru și sunt o chestiune prioritară pentru DNA. Numărul anchetelor care privesc aceste cazuri a crescut.

Reporter: Dacă România nu intra în UE, ar fi fost corupția la fel de răspândită?

Codruța Kovesi: Sunt convinsă.

 

Corupția există peste tot. Nu numai în România

Expressen reamintește că la 4 noiembrie a.c., perioada sa la putere a luat sfârșit pentru Victor Ponta. Acesta a fost nevoit să demisioneze și să atragă, după sine, căderea guvernului, după un incendiu la un club de noapte din București, care a ucis 60 de persoane. Oamenii au ieșit în stradă și au protestat împotriva faptului că guvernul nu a fost capabil să mențină securitatea. Dar furia a fost și la adresa acuzațiilor de corupție. ”Sper ca demisia guvernului să-i satisfacă pe cei ce au ieșit în stradă”, a spus Ponta ulterior. El a devenit cel dintâi prim-ministru în exercițiu al țării care este acuzat și trimis în judecată. Acesta a afirmat că în spatele anchetei se află motivații politice, aceeași explicație ca aceea dată de mentorul său politic și predecesorul de pe post, Adrian Năstase. A supraviețuit tentativei de suicid și a fost dus la spital.

Adrian Năstase, 65 de ani, prim-ministru între 2000 și 2004, a fost acuzat după dispariția a 15 milioane de coroane din bugetul de stat și folosirea acestora pentru finanțarea campaniei sale electorale prezidențiale. Acesta a fost condamnat în 2012 la doi ani de închisoare și a fost, la vremea respectivă, politicianul cu cel mai înalt rang condamnat pentru corupție de la căderea comunismului în 1989.

În perioada în care ne aflam la Curtea Supremă din București, scriu gazetarii de la Expressen, judecătorii ajung să judece mai mulți suspecți de corupție. Fostul politician de top Viorel Hrebenciuc nu este singura vedetă politică de pe banca acuzaților. Mai este și fostul ministru de Interne, Cristian David, 47 de ani. El este suspectat de a fi primit 500.000 de euro pentru a-și folosi influența în legătură cu retrocedarea a 15 hectare de pădure în orașul Buzău. DNA își bazează, în parte, dovezile pe informații de la serviciile secrete, lucru evidențiat de propunerea înaintată tribunalului.

”Noroc că DNA nu are un muzeu al figurilor de ceară ale tuturor suspecților. Deoarece, atunci, oamenii ar veni și ar privi la aceste persoane fără a fi conștienți că sunt înșelați de DNA”, spunea avocatul său, Cristi Durgheu, în instantă.

Afară din biroul Laurei Codruța Kovesi, unul dinte asistenții ei îi înmânează un document care conține cifre. Este o compilație a anchetelor de corupție din ultimul an. Acolo este scris că 167 de cazuri, cu un total de 631 de acuzați, au trecut prin tribunal în primele șase luni ale anului. Printre suspecți sunt șapte parlamentari, câțiva foști miniștri, cinci judecători și un procuror-șef.

Șefa Direcției Anticorupție este departe de a-și fi încheiat misiunea – curățarea coridoarelor puterii. ”Sunt foarte convinsă că încă nu am ajuns la capătul drumului”, spune Codruța Kovesi și adaugă: ”Dar sunt sigură că există corupție în toate țările. Corupția există peste tot. Nu numai în România”. – sursa: text și foto: Expressen, Suedia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

seven + 7 =