Acasă Info Local Cum s-a votat în Ilfov la 26 mai 2019

Cum s-a votat în Ilfov la 26 mai 2019

DISTRIBUIȚI

 Cei mai mulți alegători pe listele suplimentare s-au înregistrat

în localitățile limitrofe Capitalei

 La alegerile europrlamentare și la referendumul pe justiție care au avut loc în data de 26 mai 2019, în Ilfov au fost înscrise pe liste permanente și speciale 355.620 persoane.

La referendum și-au exprimat opțiunile 203.469 persoane, adică 57,03% dintre cetățeni, iar pentru alegerile europarlamentare și-au exprimat votul 222.584 persoane, adică 64,43%, Ilfovul fiind și de această dată fruntaș pe țară la acest capitol.

Referendum: Cei mai mulți participanți au fost la Voluntari, cei mai puțini la Nuci

La prima întrebare a referendumului, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul ”Da” a fost 167.573, iar la răspnsul ”Nu” 26.674. S-au înregistrat 9.222 voturi nule. La cea de-a doua întrebare, 167.564 persoane au optat pentru rspunsul ”Da” și 26.622 au optat pentru ”Nu”, numărul voturilor nule ridicându-se la 9.283.

Cele mai multe voturi la referendum s-au exprimat în Voluntari (34.453), Popești-Leordeni (30.789), Pantelimon (23.785), Chiajna (21.065) și Bragadiru (18.826).

Cele mai puține opțiuni au fost la Nuci (2.225), Dărăști (2.278), Dascălu (2.364), Copăceni (2.453), Grădiștea (2.541) și Petrăchioaia (2.737),

 

Alegeri europarlamentare în Ilfov: Clasament: PNL, Alianța USR/PLUS, PSD, PMP, Pro România

PNL s-a clasat pe primul loc, cu 30,76%, urmat de Alianța 2020 – USR/PLUS cu 28,80%, PSD cu 17,57%, PMP cu 7,05% și Pro România cu 5,38%. Celelalte formațiuni politice sau candidați independenți nu au trecut pragul electoral (5%).

Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat la Corbeanca (86,69%), Tunari (84,79%), Ștefăneștii de Jos (81,46%), Otopeni (80,31%) și Berceni (80,08%). La polul opus s-au situat Găneasa (46,29%), Pantelimon (48,24%), Grădiștea (50,30%), Buftea (51,25%) și 1 Decembrie (52,44%).

De remarcat că cei 60.009 alegători înscriși în listele suplimentare cei mai mulți au fost în localitățile din imediata vecinătate a Capitalei – Popești-Leordeni (6.352), Chiajna (4.499), Bragadiru (3.925), Otopeni (3.536) și Voluntari (3.180), iar cei mai puțini la Copăceni (251), Grădiștea (280), Găneasa (384), Dărăști (388) și Dascălu (415).

Cele mai multe voturi valabil exprimate s-au înregistrat la Popești-Leordeni (20.927), Voluntari (19.166), Chiajna (14.186), Bragadiru (12.586) și Otopeni (10.983), iar cele mai puține la Grădiștea (1.229), Copăceni (1.351), Dascălu (1.404), Nuci (1.459) și Dărăști (1.499).

Cele mai multe voturi nule s-au înregistrat la Voluntari (552), Popești-Leordeni (457), Pantelimon (356), Buftea (282) și Jilava (255), iar cele mai puține în cele mai mici localități – Dascălu și Grădiștea, câte 49, Dărăști (51), Nuci (52) și Copăceni (54).

PNL a obținut cele mai multe voturi la Nuci (63,67%), Petrăchioaia (60,60%), Moara Vlăsiei (56,76%), Cernica (55,06%), Gruiu (51,72%) și Grădiștea (51,10%), iar cele mai puține la Corbeanca (14,02%), Popești-Leordeni (15,42%), Chiajna (16,09%), Voluntari (19,56%), Copăceni (20,73%), Balotești (21,09%) și Pantelimon (22,81%).

Alianța 2020 USR PLUS a obținut rezultatele cele mai bune la Corbeanca (46,72%), Chiajna (46,29%), Popești-Leordeni (43,74%), Otopeni (40,45%) și Bragadiru (36,29%), iar cele mai slabe la Nuci (7,95%), Dărăști (9,07%), Petrăchioaia (10,48%), Grădiștea (11,15%) și Cernica (11,64%).

PSD a avut cele mai multe voturi la Copăceni (36,79%), Jilava, unde a reușit să bată PNL (33,09%),  (Pantelimon (24,31%), 1 Deecembrie (24,23%) și Dărăști (22,62%), cele mai puține obținându-le la Corbeanca (9,30%), Chiajna (9,38%), Periș (10,88%), Mogoșoaia (11,57%), și Moara Vlăsiei (12,03%).

Pro România a reușit rezultate foarte bune în fiefurile social-democraților și într-un oraș administrat de liberali: Voluntari (8,20%), Snagov (7,32%), Pantelimon (6,81%), Copăceni (6,74%) și Buftea (6,61%). Puține voturi a obținut la Nuci (2,33%), Moara Vlăsiei (2,67%), Cernica (2,93%), Periș (2,93%), Găneasa și Dărăști (câte 3,47%).

PMP a obținut cele mai multe voturi la Corbeanca, unde are singurul primar din județ (13,69%), Balotești (9,43%), Bragadiru (8,60%), Snagov (8,50%) și Glina (8,22%), iar cele mai puține la Periș (3,99%), Petrăchioaia (4,08%), Ștefăneștii de Jos (4,18%), Găneasa (4,38%) și Cernica (4,61%).

 

ALDE și UNPR, de data asta la ”și alții”

 

Cele mai multe voturi obținute de ALDE care nu a reușit să treacă pragul electoral, fiind al doilea mare perdant după PSD, au fost la Snagov (9,43%), Chiajna (7,49%), Periș (5,54%), Cornetu (5,44%) și Berceni (4,93%), iar cele mai puține la Petrăchoaia (1,28%), Nuci (1,51%), Grădiștea și Găneasa (câte 1,71%), Afumați (1,73%) și Cernica (1,99%). De precizat că UNPR a obținut 4,34% la Dărăști, în nicio altă localitate nereușind să depășească un procent. ndependenții au obținut, împreună, 3,51%, cel mai bine plasat fiind George Simion (1,53%).

Ilfovul, harnic în afaceri, harnic la vot

Comparând topul judeţelor după cifra de afaceri cu prezenţa la votul de la alegerile europarlamentare, record istoric în ultimele două decenii, izbeşte cum în judeţele cu cele mai mari cifre de afaceri, cele mai puternice din business, au fost înregistrate cele mai mari prezenţe, scrie Ziarul Financiar.

A fost vizibil că noua clasă urbană, a populației active, a ieşit în masă la vot, dar comparaţia datelor statistice ne arată că locomotivele economiei au devenit şi locomotive electorale.

În top 10 judeţe după cifra de afaceri înregistrată în 2017, de când sunt ultimele date disponibile, inclusiv municipiul Bucureşti, care au în total o pondere de 70% din totalul economiei, doar un judeţ are o prezenţă la vot sub 50% – Arad, cu 48%.

În rest, județele Ilfov, Timiş, Argeş, Cluj, Braşov, Prahova, Constanţa şi Sibiu au toate peste 52% prezenţă la alegeri. Toate aceste judeţe au peste 30 miliarde de lei cifră de afaceri.

La cealaltă extremă, judeţe cu cifră de afaceri de sub 10 miliarde de lei precum Călăraşi, Brăila, Vrancea, Ialomiţa, Botoşani, Vaslui sau Caraş-Severin sunt la 42 – 45% prezenţă, potrivit datelor oficiale.

Pentru aceste judeţe din est şi sud, mesajul neprezenţei este ca o acceptare a înfrângerii economice şi sociale din ultimele decenii în care întreprinderile au dispărut, alte investiţii nu au venit în loc, oraşele s-au depopulat şi tinerii au plecat masiv în străinătate. Iată, spun aceste judeţe prin neimplicare, noi nu mai avem la ce să sperăm, nu ne mai interesează alegerile.

Însă marile centre urbane din vest precum Timiş, Cluj, Oradea sau Sibiu, unde conjunctura istorică, geografică, dar şi implicarea autorităţilor locale au creat cu totul alte condiţii de muncă şi de viaţă, dau alt mesaj: noi votăm, noi ne implicăm, noi vedem şi vrem un viitor aici.

Judeţele fără investiţii, unde cei mai mari angajatori sunt spitalele judeţene sau reţeaua şcolară, sunt practic complet scoase din joc atât la nivel de business cât şi, iată, de acum înainte la nivelul deciziei politice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

twelve + 5 =