Dezvoltatorii proiectului aşteaptă un aviz de la ”Apele Române” din octombrie 2013
Dacă proiectul va întârzia foarte mult, Comisia Europeană ar putea reacţiona
Birocraţia din România pune în pericol cel mai mare proiect ştiinţific din estul Europei: Laserul de la Măgurele. Construcţia centrului de cercetare ar putea suferi întârzieri, dar şi pierderi financiare foarte mari. Practic, dezvoltatorul proiectului, Strabag SRL, aşteaptă un aviz de la ”Apele Române“ pentru începerea forajelor necesare pentru 1.080 de pompe geotermale menite să asigure energia uriaşă de care are nevoie un astfel de centru de cercetare pentru a funcţiona.
Fără obţinerea acestui aviz, ei nu pot să termine prima etapă de construcţie a infrastructurii decât dacă găsesc ”o altă soluţie tehnică”, aşa cum a spus ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu.
Dacă proiectul va întârzia foarte mult, Comisia Europeană ar putea reacţiona, atrage atenţia directorul proiectului, Nicolae Zamfir. ”S-ar putea să afecteze primirea fondurilor structurale pentru faza a doua a proiectului, adică peste 100 de milioane de euro, dar nu cred că se va ajunge acolo, ar fi absurd. E o dovadă de lipsă de responsabilitate din partea României“, a spus Zamfir pentru ”Adevărul“.
Apele Române: ”Proiectarea sistemului nu s-a bazat pe studii de specialitate care să ţină seama de condiţiile geologice, hidrogeologice şi geotermice zonale şi locale”
Practic, din luna octombrie 2013, dezvoltatorii proiectului aşteaptă avizul de la ”Apele Române”, care a transmis într-un comunicat de presă că acesta ”va fi emis atunci când Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei» (IFIN-HH) va depune o documentaţie tehnică în care se vor prezenta toate datele solicitate, inclusiv cele referitoare la impactul asupra stratelor freatice“.
Cei de la ”Apele Române“ spun că sistemul pe care doreşte să îl utilizeze institutul de la Măgurele trebuie proiectat şi fundamentat foarte bine din punct de vedere tehnic, având în vedere impactul pe care îl are asupra resursei strategice de apă a Bucureştiului. ”Proiectarea sistemului nu s-a bazat pe studii de specialitate care să ţină seama de condiţiile geologice, hidrogeologice şi geotermice zonale şi locale, astfel ca să fie dimensionate corect adâncimea lucrărilor de foraj geotermic, distanţa dintre foraje, impactul asupra mediului geologic şi, nu în ultimul rând, asupra calităţii fizico-chimice a apelor subterane“, susţine Administraţia Naţională „Apele Române“.
Zamfir susţine că, atunci când au obţinut avizele cerute iniţial de autorităţi în 2011, s-a primit avizul de gospodărie a apelor, unde nu se preciza că ar mai fi nevoie de altceva. Cei de la Ministerul Mediului le-au spus atunci că este suficient. ”Guvernul nu alocă fonduri pentru un astfel de proiect dacă nu ai toate avizele şi toată lumea a considerat că acestea sunt valabile”, a explicat Zamfir.
Avizul vechi, doar parţial
Cei de la ”Apele Române” subliniază că avizul emis atunci se referea numai la lucrările prezentate în cadrul documentaţiei tehnice transmise, iar ”cele câteva fraze referitoare la alimentarea cu energie termică nu au făcut obiectul lucrărilor avizate deoarece au fost doar amintite, alături de punctele «alimentarea cu gaze naturale, energie electrică, gospodăria deşeurilor», nefiind prezentate, în detaliu, în cadrul memoriului tehnic, conform normativelor în vigoare“. Astfel, dezvoltatorul este obligat să mai trimită încă o documentaţie tehnică care să includă şi un studiu hidrologic expertizat de specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărie a Apelor (INHGA) în care să prezinte impactul acestor lucrări asupra resursei de apă a Capitalei. Practic, pentru obţinerea avizului de la ”Apele Române“, este nevoie şi de o aprobare de la INHGA.
Ministrul Costoiu știe ”de problemă”, dar…
Ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu, a declarat că ştie de întârzieri, însă nu se pune problema ca proiectul Laserului de la Măgurele să fie în pericol să-şi piardă finanţarea europeană. ”Este o întârziere, dar compensată cu alte lucrări. Constructorul nu a stat pe durata acestei întârzieri. E adevărat că există o problemă, ştiu de ea. Noi suntem în contact cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, care a făcut deja un studiu pentru foraje şi aşteptăm avizul. În 2013 nu am avut cunoştinţă de această problemă. Ulterior, cei de la ”Apele Române” au revenit cu aceste solicitări. Sper să vină avizul sau o schimbare de soluţie cât mai rapid”, a spus Costoiu.
La Măgurele vom avea cea mai avansată structură destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme
ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), cunoscut publicului ca Laserul de la Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii. Face parte din proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme.
Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, ar trebui finalizată până în toamna anului 2015, pentru ca apoi să fie instalat cel mai puternic laser din lume şi sistemul de fascicul gamma.
Laserul de la Măgurele este finanţat în principal de Comisia Europeană cu 180 de milioane de euro şi de firma franceză Thales cu 60 de milioane de euro. Proiectul Laserului de la Măgurele întâmpină dificultăţi din cauza birocraţiei româneşti care pune piedici construirii infrastructurii pentru ELI-NP.
Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) ”Horia Hulubei” a semnat, recent, la Roma, cu consorţiul condus de ”Istituto Nazionale di Fisica Nucleare” din Italia un contract de 66,8 milioane euro pentru construcţia infrastructurii de cercetare aferentă dezvoltării laserului de la Măgurele, adică Sistemul de Fascicul Gamma.
Directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN), Nicolae Zamfir, este cel mai încrezător în succesul investiţiei de sute de milioane de euro de la Măgurele: proiectul ELI-NP ar putea pune ţara pe harta cercetării mondiale. Mulți cercetători români plecaţi peste hotare şi străini deopotrivă s-au mutat în România, atraşi de proiectul celui mai mare laser din lume, în ciuda birocraţiei de care se lovesc aici.
Mai avem de așteptat
Primul laser de mare putere din Europa va intra în funcţiune în iunie pe platforma Măgurele, anunța, la 14 mai anul curent, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu.
”Medicina este unul dintre domeniile pe care le vom sprijini în perioada următoare şi la Măgurele, cu sume extrem de generoase. De altfel, primele aplicaţii vor începe foarte curând, probabil că în luna iunie vom inaugura primul laser de mare putere din Europa, de un petawatt, cel mai mare laser de mare putere din Europa şi al doilea din lume, după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 petawaţi, şi care va avea ca prime aplicaţii tocmai aplicaţii din zona medicală. Probabil în luna iunie vom avea inagurarea oficială cu o aplicaţie la acest laser”, preciza Mihnea Costoiu.
Ministrul delegat vorbea și de includerea universităţilor de medicină şi centrelor de medicină în forumul academic al proiectului Laserului de la Măgurele (ELI-NP). ”Am încercat, în acest an şi jumătate, să aducem cât mai aproape cercetarea de oameni. Ne dorim şi mi-am dorit în această perioadă să susţinem foarte mult cercetarea aplicată şi mă bucur de faptul că principalii beneficiari ai cercetării aplicate sunt medici, sunt spitalele, sunt centrele medicale în general. Practic, în toate aplicaţiile, în toate call-urile de proiecte cum le numim, apelurile de proiecte pe care le-am lansat, medicii, medicina în general, a fost prezentă cu foarte multe proiecte şi foarte multe dintre aceste proiecte depuse au fost aprobate şi sunt în finanţare. Am semnat de curând, mai puţin de o lună, la Guvern, contracte de cercetare, de sprijinire a activităţii de cercetare a laboratoarelor, centrelor de cercetare, dar şi de sprijinire a doctoranzilor şi post-doctoranzilor, în valoare de aproape 300 de milioane de euro. Din aceste 300 de milioane de euro, aproape 40 de milioane de euro sunt fonduri destinate activităţii de cercetare sau sprijinirii tinerilor în cercetarea medical”, declara atunci Costoiu.
Totodoată, ministrul delegat adresa medicilor şi centrelor medicale invitaţia de a se înscrie în proiectul ELI-NP, întrucât acesta nu este adresat numai fizicienilor, ci tuturor cercetătorilor.
ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), centrul de cercetări în domeniul fizicii nucleare care va fi construit la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria).
Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele trebuia finalizată până în toamna lui 2014, pentru ca apoi să fie instalate cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.
Ministrul Mihnea Costoiu spunea, în 2013, că laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea, din care peste 200 vor fi angajaţi permenent.
