În cea de-a doua jumătate a anului trecut, centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură au demarat procedurile pentru achiziția de autoturisme. Cu câteva excepții, toate centrele și-au declarat intenția de a cumpăra câte patru autovehicule, cu aceleași caracteristici tehnice și pentru care au alocat bugete similare, în jur de 157.000 de lei. În toate cazurile, o singură firmă, de fiecare dată aceeași, a depus oferte conforme cu criteriile de selecție și a fost desemnată drept câștigătoare, Renault Commercial Roumanie SRL din București.
Centrele Județene ale APIA au personalitate juridică și, pe cale de consecință, decid singure ce achiziții au nevoie sa facă și bugetul pe care trebuie să-l aloce acestora. Astfel că, privite separat, licitațiile organizate de agențiile județene par a fi fost realizate în conformitate cu prevederile legislației în domeniu, fără ca în spatele lor să se ascundă ceva necurat.
Însă, când le analizăm împreună, observăm o serie de coincidențe, între care și cele prezentate mai sus, ce ridică semne de întrebare asupra corectitudinii organizării și derulării procedurilor de licitație. Acestea reprezintă indicii cu privire la o posibilă înţelegere între autoritățile contractante şi operatorul economic căruia i s-a atribuit contractul. O asemenea ipoteză este susținută și de faptul că la nici una dintre licitații nu s-au prezentat dealeri locali care vând același tip de autoturisme ca și Renault Commercial Roumanie
APIA confirmă: a existat un singur caiet de sarcini pentru toată lumea
Suspiciunile cresc cu atât mai mult cu cât documentațiile în baza cărora s-au făcut achizițiile nu au fost întocmite în fiecare județ ci la nivelul APIA central de unde au fost transmise în teritoriu. La solicitarea ziarului Puterea, după insistențe, biroul de presă al APIA a confirmat că instituția a transmis un caiet de sarcini filialelor sale județene dar a precizat că a făcut-o doar pentru a se asigura că vor fi respectate prevederile O.G. nr. 80/2001. Ordonanța stabilește normativele de cheltuieli pentru autoritățile publice și le interzice ”să achiziţioneze autoturisme, (…), cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv TVA“.
”Ținând cont de toate cele prezentate mai sus s-a considerat oportun să se achiziţioneze de către centrele judeţene un număr cât mai mare de autovehicule, în limita bugetului alocat fiecărui judeţ, astfel încât să se asigure deplasarea unui număr cât mai mare de echipe pentru desfăşurarea activităţii de control pe teren. În acest sens, a fost aprobat la nivel central, un caiet de sarcini ce cuprinde specificaţiile tehnice minimale şi obligatorii valabile pentru o varietate de autovehicule, singura diferenţa fiind legată numai de preţ, procedurile de achiziţie fiind derulate de Centrele judeţene APIA, acestea având personalitate juridică şi, conform recomandărilor primite de la Ministrul Finanţelor Publice, este necesar să realizeze achiziţii în nume propriu“, se arată în răspunsul transmis cotidianului nostru.
Documentație cu dedicație pentru Logan și Dokker
Deși reprezentanții APIA susțin că documentația transmisă în teritoriu a conținut doar criterii minimale obligatorii iar valoarea estimată a fost stabilită de fiecare centru județean, funcție de bugetul disponibil și necesități, din anunțurile de intenție publicate în SEAP reiese altceva. Caietul de sarcini elaborat la nivel central a fost preluat în integralitate de toată lumea. Doar semnăturile responsabililor care l-au întocmit diferă și, în unele cazuri, antetul. În schimb, specificațiile tehnice, „valabile pentru o varietate de autovehicule“, precum și prețurile estimate sunt aproape identice în toate cazurile și se potrivesc doar la două tipuri de Renault, ambele pe motorină: Dacia Logan și Dacia Dokker.
De altfel, nu toți directorii centrelor județene s-au arătat încântați de autovehiculele pe care au trebuit să le cumpere, în baza recomandărilor primite de la centru. Octavian Vieru, directorul APIA Vrancea, a declarat că Dacia Dokker nu este cea mai potrivită pentru zona muntoasă în care colegii săi își desfășoară activitatea. Potrivit spuselor sale, pentru a face față pe drumurile de munte, ar fi avut nevoie de un autoturism de teren: ”Zona în care ne desfășurăm activitatea este preponderant muntoasă iar aceste vehicule (Dacia Dokker – n.r.) se descurcă greu pe teren accidentat, motiv pentru care nu ne sunt de mare folos. A trebuit, însă, să ne conformăm cerințelor care ne-au fost transmise de la București și să cumpărăm ceea ce a fost trecut în caietul de sarcini“.
ANAP verifică doar dacă documentațiile din SEAP au fost întocmite conform legii
Autoritățile statului cu responsabilități în domeniu evită să se pronunțe dacă aceste tranzacții derulate de centrele județene APIA, în baza unui caiet de sarcini comun, au avut drept scop favorizarea unui anumit agent economic, respectiv Renault Commercial Roumanie.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice confirmă cele prezentate de cotidianul Puterea, arătând că din verificarea în SEAP a achizițiilor din luna octombrie, au fost identificate 21 de contracte de furnizare autovehicule atribuite, de centre judeţene ale APIA, către Renault Commercial Roumanie. Dintre acestea, 16 au ca obiect furnizarea a câte 4 autovehicule, la o valoare estimată 157.161,29 lei, iar restul de 5 au vizat furnizarea a câte 5 autovehicule, la o valoare estimate de 194.782 lei.
Pe de altă parte, ANAP consideră că documentațiile de atribuire aferente acestor achiziții au fost întocmite cu respectarea legislației: ”…centrele judeţene ale APIA au calitatea de autoritate contractantă în sensul art. 8 lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, având prin urmare dreptul de a desfăşură individual proceduri de achiziţie publică, precum şi obligaţia corelativă de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Strict din acest punct de vedere, considerăm că iniţierea celor 21 de proceduri de atribuire, la care am făcut referire mai sus nu este de natură a eluda prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice“.
În ceea ce privește legalitatea derulării procedurilor de atribuire ANAP precizează că acestea pot face obiectul verificării unei alte structuri din cadrul său, Direcţia Generală de Supraveghere şi Conciliere, dar numai în condițiile în care este sesizată: ”În ceea ce priveşte legalitatea desfăşurării celor 21 de proceduri de atribuire (cele verificate n.r.), având în vedere că, în prezent, respectivele proceduri sunt finalizate prin încheierea de contracte de achiziţie publică, precizăm că Direcţia Generală Supraveghere şi Conciliere – structura din cadrul ANAP cu atribuţii în ceea ce priveşte controlul ex-post a modului în care au fost atribuite contractele de achiziţie publică de către autorităţile contractante/beneficiari a contractelor finanţate din bugetul naţional/local/instrumente structurale/fonduri europene, se poate pronunţa după includerea într-un plan de control viitor a contractelor în cauză, dacă petentul face o solicitare în acest sens“.
Nici Consiliul Concurenței nu pare a avea atribuții în verificarea și sancționarea unei posibile înțelegeri, în afara cadrului legal, dintre o autoritate contractantă și un furnizor de bunuri și servicii. Potrivit biroului de presă al instituției, o asemenea situație ar putea face obiectul unor cercetări penale: ”În situaţia în care există indicii cu privire la o posibilă înţelegere între autoritatea contractantă şi operatorul economic căruia i s-a atribuit contractul, faptele respective ar putea intra sub incidenţa legii penale. În domeniul achiziţiilor publice, Consiliul Concurenţei are competenţe în sanctionarea înţelegerilor între ofertanţi care denaturează concurenţa în timpul procedurilor de achiziţie publică sau a întelegerilor între operatorii economici care denaturează concurenţa în legătura cu o procedură de achiziţie publică”. – sursa: puterea.ro
