Acasă Anchete Anchetă mare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie/Vulnerabilități la securitatea națională

Anchetă mare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie/Vulnerabilități la securitatea națională

DISTRIBUIȚI

Ministerul Justiției a sesizat Parchetul General în urma unui control asupra modului în care se acordă cetățenia română, relatează VICE România, care citează un raport al Corpului de control al ministerului.

Când inspectorii trimiși de Ministerul Justiției au intrat pe ușa instituției care decide cine devine cetățean român, în vara lui 2019, știau că vor găsi nereguli. Controalele din anii anteriori la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) se încheiau mereu cu sesizări disciplinare și cu liste lungi de nereguli: întârzieri în soluționarea dosarelor, nerespectarea programului de lucru, lipsă de transparență.

Dar, de data asta, ce a găsit Corpul de Control al ministrului Justiției a fost mult mai grav.

Controlul a pornit de la o sesizare din iulie 2019, depusă la Ministerul Justiției, în care doi cetățeni din Republica Moldova semnalau tergiversarea unor dosare în detrimentul altora. O lună mai târziu, inspectorii ministerului s-au deplasat la sediul autorității, au verificat documente și dosare de cetățenie, au analizat rapoartele financiare, au discutat cu funcționarii și cu șefii instituției.

După două luni, la finalul lui octombrie, raportul era gata. Iar neregulile erau atât de alarmante, încât ministerul a cerut Curții de Conturi să meargă în control și a sesizat organele de urmărire penală, pentru ”sustragere sau distrugere de înscrisuri” și pentru ”suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni prevăzute de Legea privind finanțele publice”. Printre altele, raportul le recomandă oficialilor ANC să folosească sistemele de înregistrare la ședințele de interviu, pentru a exista ”mijloace de probă cu privire la modalitatea în care se desfășoară interviul”. Documentul atrage atenția și asupra modului necorespunzător în care sunt gestionate informațiile clasificate.

Propunerile raportului aici.

Un punct din raport recomandă sesizarea Comisiei de disciplină în cazul unui angajat al Autorității, din Comisia pentru Cetățenie, sub suspiciunea că ar fi intervenit pentru soluționarea unor cereri ”altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”.

Pe pagina de Facebook ANC curg acuzațiile de tergiversare a dosarelor. Mulți fac mai mult de atât și cheamă instituția în judecată, inclusiv pentru refuz nejustificat de soluționare a cererilor de cetățenie. În 2018, Autoritatea a avut calitatea de parte în peste șapte sute de termene de judecată.

Surse apropiate Ministerului Justiției au declarat pentru VICE că raportul conține ”suspiciuni rezonabile” inclusiv de fapte de corupție.

”Este o adevărată rețea care soluționează nu tocmai legal solicitările de cetățenie română. E o problemă care poate reprezenta un pericol la securitatea statului român. Vorbim de decidenți de înalt nivel din Autoritatea pentru Cetățenie”, au declarat pentru VICE surse apropiate Ministerului Justiției.

De altfel, documentul recomandă ”consultări urgente” între ANC și Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), pentru ”identificarea cu celeritate a unor formule eficiente de natură a înlătura vulnerabilitățile la adresa securității naționale”.

”Poate fi un risc și la securitatea UE, având în vedere că pașaportul romanesc încă e căutat în zonele conflictelor înghețate, cum ar fi Transnistria. Acolo e o adevarată zonă gri financiară și militară, unde se mai practică recrutarea de mercenari”, a spus cercetătorul Nicolae Țîbrigan, de la Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din subordinea Academiei Române.

Această vulnerabilitate la securitatea națională menționată de raportul Corpului de Control se referă la un anumit articol din legea care reglementează acordarea cetățeniei române, care se poate dobândi sau redobândi.

În cazul dobândirii, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un străin care vrea să devină cetățean al României sunt drastice, după cum o arată articolul 8 din lege: să locuiască pe teritoriul statului român de cel puțin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit, să trăiască cu un cetățean român de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei. Primește pașaport românesc după un examen prin care dovedește cunoașterea limbii și a unor noțiuni elementare de cultură și civilizație. Întrebările sunt grele chiar și pentru mulți români.

Legislația permite însă o scurtătură, prin articolul 11 al ”redobândirii cetățeniei” pentru ”„persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III”.

Astfel, de acest articol beneficiază persoane care dovedesc că părinții, bunicii sau străbunicii lor au locuit în teritorii precum Basarabia (azi Republica Moldova), Bucovina de Nord (azi zona Cernăuți) sau sudul Basarabiei (azi regiunea de la Odessa până la Nistru). În cazul lor, obținerea cetățeniei române este o formalitate. Nu dau examen și e de ajuns să spună în limba română doar jurământul: ”Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”. – mai multe pe Vice.com

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

15 − five =