Administrația electorală a organizat procesul electoral în mod eficient
Al doilea tur al alegerilor pentru președintele României s-a desfășurat cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Administrația electorală și-a îndeplinit atribuţiile legale şi a organizat procesul electoral în mod eficient. Ambii candidaţi au avut posibilitatea să îşi transmită mesajul către electorat fără restricţii, iar campania pentru cel de-al doilea tur s-a desfăşurat într-o atmosferă mai polarizată decât înainte de primul tur de scrutin. Cu toate acestea lipsa unor dezbaterii între candidați a redus interesul public pentru campania electorală și a afectat comunicarea mesajelor cheie ale candidaţilor.
În zilele scrutinului, observatorii au identificat la nivel local incidente şi nereguli care, chiar în cazurile în care au fost intenţionate, nu au avut un impact semnificativ asupra integrităţii procesului electoral la nivel naţional. Printre problemele mai grave şi cele mai frecvent semnalate de observatori se numără cazurile de presiuni şi ameninţări la adresa acestora, indicii privind posibile abuzuri în legătură cu procedura de solicitare a urnei mobile şi lipsa unei proceduri unitare privind sigilarea urnelor. În marea majoritate a secţiilor observate în timpul numărării voturilor, procesul a fost evaluat pozitiv de observatorii FiecareVot.
Finanțarea campaniei electorale
Competitorii electorali au depus pentru primul tur de scrutin contribuții pentru campania electorală în valoare de 70.258.904,02 lei, dintre care 35.303.208,00 provenind din surse publice și 34.955.696,02 din surse de finanțare private (date publicate pe 14 noiembrie de AEP). Sursele publice reprezintă banii pe care partidele politice îi primesc din subvenții. Potrivit legii, suma de 41.600.000 lei reprezintă valoarea maximă admisă a tuturor contribuțiilor electorale pentru un competitor.
Pentru turul al doilea, cei doi competitori rămași în cursa electorală au declarat contribuții semnificativ mai reduse comparativ cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Valoarea totală a contribuțiilor este 1.629.800,00 lei, în condițiile în care limitele de cheltuieli sunt mult mai ridicate. Acest fapt poate denota un interes scăzut al competitorilor față de promovarea electorală.
Reiterăm problema sumelor semnificative cheltuite direct din subvenții. Chiar dacă partidele politice pot solicita rambursarea sumelor cheltuite în campanie, accesul anterior la aceste fonduri poate distorsiona competiția politică. În situația de față, mai mult de jumătate dintre fondurile declarate și publicate de AEP pe 14 noiembrie provin din subvenții.
Date despre observare
FiecareVot a observat atât desfăşurarea scrutinului în ţară şi în străinătate în duminica alegerilor, cât şi procesarea voturilor prin corespondenţă şi votul în avans la secţiile din străinătate în zilele de vineri şi sâmbătă. După încheierea transmiterii voturilor prin corespondenţă, observatorii FiecareVot s-au întâlnit cu reprezentanți ai Poștei Române, iar în duminica alegerilor au observat secţiile de votare, cele trei secţii pentru votul prin corespondenţă din Bucureşti şi call center-ul organizat de Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru operatorii SIMPV.
Datele nu reflectă întreaga activitate FiecareVot, ci doar informațiile obținute până luni, 25 noiembrie la ora 9 prin intermediul aplicației Monitorizare Vot dezvoltată de Code 4 Romania. O parte dintre sesizări au fost primite prin intermediul call center 0800 080 200 și prin platforma votcorect.ro. FiecareVot a acreditat în total, pentru secțiile din țară și străinătate, 750 de observatori care au acoperit la al doilea tur 1075 secţii de votare.
Votul în avans – vineri și sâmbătă
Ca şi la primul tur de scrutin, votul în avans a fost bine organizat, iar birourile secţiilor de votare vizitate de observatori nu au întâmpinat dificultăţi la procesarea numărului mare de alegători. Observatorii nu au semnalat secţii aglomerate sau cozi lungi de aşteptare, însă au identificat unele abateri minore legate de organizarea secțiilor de votare, datorate inclusiv insuficientei cunoaşteri a reglementărilor legale de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare – de exemplu, la secția 43 din Bruxelles nu au fost respectate regulile privind completarea documentației aferente SIMPV în caz de situații extraordinare, iar la
secția 168 din Toulouse accesul observatorului în secţia de votare nu a fost permis.
Secțiile de votare au fost în general echipate corespunzător. SIMPV a funcționat în condiții normale în cele mai multe dintre cazuri.
Ziua alegerilor – deschiderea secțiilor
Dintre cele 126 de secții de votare evaluate la deschidere, în 89 de secţii procedura a fost evaluată de observatori ca “foarte bună”, în 36 de secţii ca “bună” şi într-o singură secţie a fost evaluată negativ. Birourile electorale ale secţiilor de votare au funcţionat cu cvorumul legal. Lipsa materialelor electorale a fost semnalată în 5% din secțiile observate. În general, accesul observatorilor în secțiile de votare a fost asigurat.
Votarea
Votarea a decurs în general organizat, însă incidentele raportate la nivel local de observatori au fost mai numeroase decât la primul tur de scrutin.
Observatorii au evaluat pozitiv marea majoritate a secţiilor de votare observate (958), iar 24 de secţii au fost evaluate negativ. Situaţia şi atmosfera generală din timpul votării au fost descrise de observatori ca bune în 198 de secţii observate şi ca foarte bune în 757 de secţii, în timp ce doar în 7 secţii observatorii au notat o situaţie proastă sau foarte proastă.
Situaţia şi atmosfera generală
În ce priveşte accesul observatorilor la secţiile de votare, au fost semnalate mai multe probleme decât la primul tur de scrutin, inclusiv privind presiuni și amenințări adresate observatorilor. La secția 77 din Lehliu Gară, judeţul Călărași, observatorii, care au constatat pe parcursul zilei că mai multe persoane neautorizate au staţionat în jurul secţiei de votare, au fost supuși presiunilor şi chiar direct ameninţaţi de către primar şi de către alte persoane prezente în secție. A fost solicitat sprijinul Poliției de mai multe ori.
Un caz în care observatorul FiecareVot a fost ameninţat a fost raportat şi din localitatea Valul lui Traian, judeţul Constanţa. În ambele cazuri, atât la Lehliu Gară cât şi la Valul lui Traian, observatorii au fost nevoiţi să părăsească secţiile de votare, deoarece siguranţa lor a fost pusă în pericol.
În judeţul Teleorman, observatorii au notat câteva cazuri în care urna mobilă a fost solicitată de un număr foarte mare de alegători la secţii care nu aveau arondate spitale, penitenciare sau cămine de bătrâni şi au semnalat indicii privind abuzul de proceduri legate de solicitarea urnei mobile. La secțiile de votare 121-123 din localitatea Buzescu (Teleorman), observatorii au sesizat că cele 120 de cereri depuse pentru urna mobilă în cele trei secţii din Buzescu erau în mod evident similare – depuse în format tip împreună cu adeverințe medicale emise de același medic, cu mențiunea netransportabil. La secția de votare nr. 181 din Bîscoveni a existat o situaţie asemănătoare în urma căreia a fost sesizată Poliția; în două cazuri, persoanele de pe lista cererilor pentru urna mobilă s-au prezentat la sediul secției pentru a vota și nu aveau cunoștință despre depunerea unor astfel de cereri în numele lor. La secția 145 din Ciolănești au fost de asemenea depuse numeroase cereri pentru urna mobilă. Există indicii privind o situație similară și la secția din Slobozia-Mândra, Teleorman.
În 34 de cazuri observatorii au semnalat agitație sau tensiune în apropierea secţiilor de votare, cele mai multe cazuri fiind rapoarte în Gorj, Teleorman și în București. De asemenea, au fost identificate 16 cazuri de atmosferă tensionată sau acţiuni de intimidare a membrilor BESV în secţii. În 143 de cazuri a fost remarcată aglomerație în secţii.
În 57 de secții observatorii au notat probleme cu sigiliile urnelor. Sesizări primite din mai multe secții de votare au identificat o lipsă de unitate cu privire la calitatea materialelor electorale folosite în secțiile de votare. Cele mai frecvente au fost legate de utilizarea urnelor de votare transparente, care nu asigură în mod corespunzător secretul votului. De asemenea, în străinătate au fost folosite diverse tipuri de urne, precum și de sigilii aferente care nu respectă standardele impuse de Autoritatea Electorală Permanentă și care pot reprezenta o vulnerabilitate pentru securitatea materialelor electorale și a procesului de vot.
SIMPV a funcționat întotdeauna în condiții normale în 934 dintre secţiile vizitate. În 47 dintre secții, observatorii au notat că sistemul a funcționat de cele mai multe ori, iar în trei cazuri au fost remarcate probleme de funcționalitate. Alegătorii au fost verificați în SIMPV conform procedurilor.
SIMPV a funcționat în condiții normale
Procedurile au fost respectate în majoritatea secțiilor și au fost înțelese de membrii BESV şi de alegători, dar au existat şi patru cazuri în care observatorii au raportat că membrii BESV nu înţeleg suficient de bine procedurile.
În ceea ce priveşte spaţiile alocate secţiilor de votare, un număr de 72 de secții din 1.013 au fost considerate ca fiind neadecvate pentru desfășurarea votării. O treime din secții nu au fost accesibile pentru alegătorii cu dizabilități.
La unele secții de votare a existat un element de confuzie datorat transmiterii unor liste cu datele unor cetățeni care au obținut sau au pierdut dreptul de vot între cele două tururi de scrutin, având în vedere că datele fuseseră încărcate în SIMPV până în data de 19 noiembrie, iar aceste informații nu se regăseau în sistem. Listele respective au fost transmise eronat secţiilor de votare deşi erau destinate Birourilor Electorale Judeţene, Birourilor Electorale ale Sectoarelor Municipiului Bucureşti şi Biroului Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate și nu birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Numărarea voturilor şi consemnarea rezultatelor în procesele verbale
Observatorii au transmis până în dimineaţa zilei de luni evaluarea procedurii de numărare a voturilor pentru 171 de secţii de votare, dintre care 162 au fost evaluate pozitiv.
Nu au fost semnalate nereguli majore de natură să afecteze corectitudinea rezultatelor, însă au fost identificate 16 cazuri în care preşedinţii BESV au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale. În 20 de cazuri procesele verbale nu au fost afișate la loc vizibil.
Observatorii au notat o bună sau foarte bună cunoaştere a procedurilor de către membrii BESV 153 dintre secţiile observate, cunoaştere de nivel mediu în 16 secţii şi slabă sau foarte slabă în două secţii. În 16 secții ordinea etapelor numărării voturilor nu a fost respectată.
Votul prin corespondență
Comparativ cu primul tur de scrutin, numărarea voturilor prin corespondenţă la cele trei secţii organizate în acest scop în Bucureşti s-a desfăşurat mai ordonat şi într-un timp considerabil mai scurt.
Numărul mare de voturi nule înregistrat la secţiile de votare prin corespondenţă impune o analiză a acestora în vederea clarificării criteriilor validităţii voturilor, simplificării procedurii de votare prin corespondenţă şi organizării unui program eficient de informare a alegătorilor înaintea alegerilor viitoare. În principal, formularea ‘desigilat’ din art 15 (3) din Legea 288/2015 este vagă și poate fi interpretată în moduri diferite. Biroul Electoral Central, care ar fi putut emite o interpretare unitară, a direcționat cererea FiecareVot către BESVS 48. Conform răspunsului primit de la Biroul Electoral 48, decizia este resortul biroului electoral al votului prin corespondență. Observatorii au notat faptul că la primul tur la cele trei birouri electorale pentru votul prin corespondență deschise în țară au existat diferențe semnificative la numărul de plicuri exterioare anulate (aproximativ 500 la două dintre birouri şi 800 la al treilea, raportat la un număr total similar), ceea ce ridică un semn de întrebare privind o posibilă interpretare diferită a termenului “desigilat”: plicurile exterioare fără sigiliu, plicurile exterioare cu sigiliu deteriorat, plicurile exterioare deschise sau altele.
De asemenea, există neclarități legate de gestionarea voturilor prin corespondenţă pentru turul al doilea sosite înaintea finalizării primului tur al alegerilor. Legea nu prevede toți pașii care trebuie urmați, astfel că procedurile de gestionare a acestor materiale sunt vagi și necesită interpretări ad hoc.
Gestionarea materialelor la nivelul secțiilor ar putea fi simplificată, în special având în vedere numărul mare de voturi prin corespondenţă alocat fiecăreia dintre cele trei secţii şi procedura anevoioasă a scanării fiecărui plic cu tableta SIMPV. De asemenea, pentru alegerile viitoare, autorităţile ar putea lua în considerare consolidarea capacității instituționale prin sporirea personalului implicat în procesarea votului prin corespondență la nivelul Autorității Electorale Permanente (inclusiv prin crearea unui departament specializat) și la nivelul Poștei Române.
În discuţiile cu reprezentanţii Poştei Române, observatorilor FiecareVot le-a fost semnalat faptul că formatul actual al plicului necesită împachetarea manuală a materialelor. În condițiile în care este probabil ca numărul de cereri să continue să crească la alegerile viitoare, considerăm că ar trebui luată în considerare modificarea dimensiunii plicurilor, astfel încât să poată fi împachetate automat. În ce priveşte transmiterea materialelor electorale către alegători, observatorilor FiecareVot le-au fost semnalate cazuri în care procesul a fost îngreunat inclusiv de serviciile defectuoase ale unor instituții poștale din alte ţări; de exemplu, unii dintre alegătorii români din Marea Britanie nu au ridicat plicurile de la oficiile poştale fiindcă nu au fost informaţi despre sosirea acestora în timp util.
FiecareVot este o iniţiativă civică pentru observarea alegerilor şi referendumurilor. Scopul activităţii observatorilor este acela de a identifica şi semnala autorităţilor şi publicului neregulile survenite în procesul electoral. Organizațiile care fac parte din campanie sunt: Geeks for Democracy, Expert Forum, Observatorul Electoral, Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Pro Democrația Club Craiova, GHEPart. Code for Romania pune la dispoziţia observatorilor aplicaţia mobilă pentru raportare în ziua scrutinului şi centralizează în timp real toate informaţiile transmise. Rezistenta TV oferă asistență tehnică și transmisia trainingurilor. Techsoup și Declic sunt parteneri civici.
FiecareVot se bazează în primul rând pe efortul voluntar si neremunerat al cetăţenilor neafiliaţi politic, cu spirit civic. În cifre, în 2016, la parlamentare am acreditat 1.200 de observatori, la referendumul pentru familie din 2018 peste 850 de observatori, iar la europarlamentarele din 2019 am trimis în secții 1.300 de observatori, care au acoperit peste 3.000 de secții din cele peste 19.000 organizate în țară și în străinătate.
