Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru 2016 – 2030, un proiect ambițios
Rețeaua de transport din Ilfov așteaptă multe îmbunătățiri
Stăm prost la numărul de accidente, mai ales în zona Afumați
Serviciile de transport între localitățile din județ lipsesc cu desăvârșire
O primă variantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru 2016 – 2030 a fost publicată și prezentată de Consiliul Județean Ilfov la 16 ianuarie curent la Facultatea de Transporturi din cadrul Universității Politehnica din București.
Documentul, care are caracter strategic, vizează atât Capitala, cât și Ilfovul (cele opt orașe și 32 de comune). Acesta urmărește aplicarea unor concepte europene de planificare și management adaptate regiunii, incluzând o listă de măsuri și propuneri de îmbunătățire a mobilității pe termen scurt, mediu și lung.
Regiunea București – Ilfov are cea mai mare densitate de populație din țară (1.248 de locuitori/km pătrat), iar în București se ajunge la 8.260 de locuitori/km pătrat), Ilfovul putând fi considerat un județ intens populat chiar dacă nu are mari centre urbane. Potrivit prognozelor, în Ilfov se așteaptă o creștere semhificativă a populației, continuând tendințele din ultimul deceniu. Se anticipează că în localitățile adiacente Capitalei, în părțile de nord, va exista cea mai mare a populației și o descreștere odată cu creșterea distanței față de oraș.
Rețeaua rutieră a regiunii București – Ilfov are o structură radială (opt drumuri naționale și trei autostrăzi care converg) și inelară (majoritatea drumurilor sunt conectate printr-o șosea exterioară circulară). Cele mai aglomerate drumuri sunt DN1, A1 și DN2, destinate traficului de tranzit care creează o barieră de trafic și un risc pentru siguranșa locuitorilor din orașe și comunități. Drumurile din Ilfov sunt de capacitate scăzută (unele au o singură bandă pe sens).
Din cauza lipsei de diferențiere între drumurile de mare capacitate (pentru tranzit) și drumurile mai mici (pentru călătoriile locale) apare un conflict între cele două tipuri de utilizare. De asemenea, în județ a fost semnalată lipsa unei ierarhii clare a drumurilor și străzilor și a diferitelor funcțiuni ale acestora (unele din actualele drumuri nu au trotuare și stații de autobuz accesibile în mod rezonabil).
În ceea ce privește infrastructura de cale ferată, există un interes puternic pentru introducerea de servicii suburbane li reabilitarea coridoarelor dintre orașe. Județul Ilfov este deservit de 37 de stații de cale ferată, dintre care nouă sunt pentru marfă. Pentru 28 de stații mixte și de pasageri, transportul de pasageri are loc în 20 de stații: Balotești, Brănești, Căciulați, Carpați, Domneștii de Sus, Buftea, Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Pantelimon, Pasărea, Periș, Săbăreni, Izlaz, Moara Vlăsiei, Odăile, Otopeni, Pantelimon Sud, Scroviștea și Tânganu.
Rețeaua de transport public a Ilfovului este acoperită de operatori de transport locali privați (există aproximativ 30 de operatori principali de autobuze interurbane, care au între 15 şi 60 vehicule dintre care majoritatea sunt microbuze) și conexiuni feroviare inter-city, puternic concentrați pe București, cu o conectivitate scăzută la nivelul județului. Infrastructura din județ a suferit în timp din cauza lipsei finanțărilor pentru mentenanță sau investiții.
Buftea și Voluntari utilizează serviciile de transport ale operatorului public județean. Buftea oferă transport intern, în localitate (cu două rute), iar Voluntari (cu patru rute), operează trasee care conectează orașul cu cele mai apropiate cartiere din București (Tei, Fundeni și Pantelimon).
Lipsa de integrare între diferitele rețele poate să fie identificată datorită infrastructurii stațiilor și a vecinătăților, structurii tarifare diferite, lipsa informațiilor pentru pasager și segregarea serviciilor între București și județul Ilfov. Un sistem comun de taxare a fost instituit între serviciile metroului și RATB (tramvai, troleibuz și autobuz) în anul 2013, dar a fost întrerupt din nou în anul 2014.
Rețeaua de transport public Ilfov-București operează sub formă de stea, cu autobuze care pleacă de la una din cele şase locaţii principale (deşi mai există câteva care deservesc doar 1-3 rute fiecare) şi călătoresc în satele din Ilfov situate de-a lungul şoselelor principale interurbane. Serviciile de transport între localitățile din Ilfov lipsesc. Vitezele medii pentru transportul inter-județean sunt scăzute, din cauza traficului mixt și a străzilor cu o singură bandă pe sens sau a restricțiilor din interiorul zonelor, deja amintite.
Mijloace alternative de mobilitate
Infrastructura pentru pietoni nu este satisfăcătoare în întreg teritoriul, în Ilfov majoritatea rețelei rutiere neincluzând deloc trotuare.
Condițiile actuale (diferenţe de nivel, lipsa planeităţii circulaţiilor pietonale la traversarea carosabilului, absenţa rampelor sau rampe cu pante neconforme standardelor, absenţa semnalizării specifice pentru nevăzatori sau hipoacuzici) descurajează mersul pe jos.
În ceea ce privește siguranța rutieră, comparativ cu statisticile naționale, pe șoselele din zona Ilfov au avut loc 55% dintre accidentele de pe rețeaua de autostrăzi naționale (dar numai 1,3% din lungimea carosabilului). În 2013, s-au înregistrat 144 de accidente rutiere grave pe teritoriul județului produse din vina pietonilor, soldate cu:
– 25 decese;
– 55 vătămări corporale grave;
– 79 răni ușoare.
Statisticile arată că numărul cel mai mare de accidente s-a înregistrat în comuna Afumați și soldate cu victime pietoni pe DN 2. În 5 ani, în Afumați s-au produs 342 de accidente de circulație, în care 61 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 83 au fost grav rănite.
Primăria Afumați a făcut numeroase eforturi pentru a rezolva situația. Concret, a propus instalarea de
indicatoare rutiere cu semnalizare intermitentă la cele 5 treceri pietonale din comună, a sugerat construirea de pasarele pietonale si a două sensuri giratorii. Amenajările rutiere sunt în responsabilitatea CNADR – Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Aeroportul are funcțiuni importante pentru accesul economic la nivel național și european. În iunie 2012, 1364 de călători care plecau (cu avionul) au fost intervievați în Aeroportul Henri Coandă. Dintre aceştia, 640 de pasageri (46,9%) au început călătoria în Bucureşti şi Ilfov. Principalele mijloace (majoritare) folosite pentru a ajunge la aeroport au fost maşină (45,8%), taxi (22,8%), autobuz (22%) şi tren (7,3%) în timp ce 2,4% din pasagerii au indicat ”alte moduri”.
Majoritatea localităților din Ilfov au propriul departament de autorizare, monitorizare, control al transporturilor în cadrul primăriei, atât pentru transportul public cât și serviciile de taxi. Aceste departamente au în general doar 2-3 angajați. Consiliul Județean Ilfov oferă o funcție umbrelă pentru diferitele localități din Ilfov. În plus, Consiliul Județean Ilfov este responsabil cu reabilitarea, modernizarea și întreținerea drumurilor județene, inclusiv marcajul rutier și semnalizarea. Primăriile joacă același rol pentru străzile, trotuarele, zone pietonale și parcările urbane și rurale. Cele mai multe dintre lucrările publice sunt externalizate către companii private, prin proceduri de achiziții publice.
Operatorii privați de transport au multe de îmbunătățit
Aproximativ 50 de companii private furnizează servicii de transport cu autobuzul și mini-autobuze între București și Ilfov, pe baza licențelor eliberate inițial pentru 2008 – 2011, care au fost prelungite până la jumătatea anului 2016. Operatorii privați, care folosesc aceeași înfrastructură feroviară administrată de CFR SA (din cadrul Ministerului Transporturilor), nu asigură servicii pentru transportul pasagerilor în zona metropolitană, cu excepția unui număr redus de stații aflate în lungul coridoarelor feroviare principale.
Licențele de taxi sunt eliberate de primăriile din fiecare comună/oraș. Operațiunile de taxi sunt reglementate de Legea nr. 38/2003, modificată ultima dată în 2014.
Peste toate acestea, există autoritățile naționale care au responsabilități de reglementare și administrare a transportului (Ministerul Transporturilor, cu cele șase entități subordonate, Brigada Rutieră, polițiile locale).
Politicile și măsurile definite în Planul de mobilitate urbană durabilă (PMUD) vor acoperi toate modurile și formele de transport din aglomerarea urbană, publice și private, de pasageri și de marfă, motorizate și nemotorizate, în mișcare și parcate. PMUD utilizează șapte politici de transport de nivel înalt. Aceste politici grupează proiecte similare cu diferite tipuri de intervenție și le prioritizează pentru o eficiență și eficacitate maxime.
PMUD detaliază, până în 2030, pe baza a trei scenarii de lucru, 54 de măsuri pentru implementarea obiectivelor (accesibilitate, siguranță și securitate, mediu, eficiență economică, mediu urban) pe baza cărora să fie stabilit planul de acţiuni pentru fazarea implementării pe termen scurt (2016 – 2023) și lung (2024 – 2030). Așadar, după cum declară președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, Bucureștiul și Ilfovul propun un plan comun pentru investiții uriașe în transport și infrastructură: șapte miliarde de euro pentru tramvaie, parcări, metrou și piste de biciclete în următorii 15 ani.
În numărul viitor al editiei print vom continua prezentarea acestui amplu proiect ambițios atât de necesar pentru județul Ilfov. – A.R.
