Acasă Economie ILFOVUL, SE AUDE?

ILFOVUL, SE AUDE?

DISTRIBUIȚI

zmbZonele metropolitane mari sunt de o importanţă vitală pentru economia oricărei ţări

București – Ilfov mai așteaptă

”Zonele metropolitane mari sunt de o importanţă vitală pentru economia oricărei ţări. Un raport întocmit de EuroStat evidenţiază faptul că zonele metropolitane din UE generează aproximativ 70% din PIB, înregistrează cele mai rapide rate de creştere a populaţiei, generează o cotă semnificativă din numărul noilor locuri de muncă create şi concentrează o cotă semnificativă de absolvenţi de învăţământ terţiar”, se arată în studiu.
Potrivit acestuia, zonele metropolitane reprezintă motoarele economice ale unei ţări, iar dacă aceste motoare nu funcţionează bine, atunci nu funcţionează nici economia în integralitatea sa.

”Din păcate, în România, aceste motoare nu funcţionează în mod adecvat”, se subliniază într-o altă analiză a Băncii Mondiale realizată pentru MDRAP. ”Există doar câteva municipii care dispun de un sistem de transport public metropolitan funcţional (de ex. Alba Iulia, Cluj-Napoca), puţine municipii şi-au întocmit documente de planificare spaţială pentru propriile zone metropolitane (de ex. Brăila, Braşov, Craiova) şi încă şi mai puţine municipii au reuşit să implementeze proiecte la nivel metropolitan (de ex. Constanţa)”, notează Banca Mondială.

Pe de altă parte, BM subliniază faptul că lipseşte un cadru legislativ clar şi stimulentele limitate oferite de administraţia centrală, cum ar fi diverse finanţări pentru proiectele metropolitane, limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane.

 ”Constanţa este unul dintre municipiile României care se confruntă cu o nevoie acută de planificare şi dezvoltare urbană îmbunătăţite, precum şi unul dintre oraşele care au făcut paşi decisivi şi importanţi în această direcţie”, notează BM. Cu toate acestea, conform declaraţiilor reprezentanţilor Zonei Metropolitane Constanţa, în absenţa stimulentelor venite din partea administraţiei centrale pentru proiecte, primarii adesea preferă să se concentreze numai pe ceea ce afectează localităţile în mod nemijlocit. Acest fapt duce în mod inevitabil la o serie de probleme urbane, cum ar fi congestiile de trafic, poluarea, anumite tendinţe de dezvoltare spaţială nesustenabile, precum şi investiţii publice necoordonate.

De altfel, creşterea economică şi investiţiile în zonele urbane dinamice au făcut astfel ca din ce în ce mai multe persoane să facă naveta sau să se mute, ceea ce necesită soluţii integrate de transport metropolitan, se arată în studiu.

”Teoretic, toate reşedinţele de judeţ atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, iar unele municipii (Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti, Sibiu, Oradea şi Arad) atrag forţă de muncă de la distanţe chiar şi mai mari. De exemplu, municipiul Constanţa atrage forţă de muncă de pe întreg teritoriul judeţului. În fiecare dimineaţă, forţa de muncă a municipiului Constanţa creşte cu 26,4% sau cu aproximativ 38.000 de persoane. Constanţa, ca municipiu dezvoltat, generează în lanţ efecte economice pozitive care se răsfrâng asupra întregului judeţ. La fel se întâmplă şi cu celelalte oraşe. În situaţia în care zonele metropolitane se extind, comunităţile învecinate înregistrează şi ele o creştere şi obţin acces la oportunităţi mai bune”, se arată în documentul citat.

Zona Metropolitană București, despre care – în 2004 – a vorbit prima oară Vasile Gherasim, fost primar al Sectorului 1 și secretar de Stat în Ministerul Administrației Publice, în prezent consilier personal al primarului general, nu a făcut până acum nici un pas. Din cauza lipsei voinței politice, Capitala, printre altele, riscă să se blocheze în următorii doi ani. Deocamdată, se pregătește Legea Capitalei, printre inițiatori fiind tot Gherasim.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

five × five =