Acasă Anchete OTRAVA NOASTRA CE-A DE TOATE ZILELE

OTRAVA NOASTRA CE-A DE TOATE ZILELE

DISTRIBUIȚI

foto-1-pesticideAVEM DREPTUL DE A ŞTI!

Cine ne spune cât de nocive sunt fructele româneşti?

Autoritățile au alte priorități!

 Piaţa de fructe din România a devenit tot mai nesigură, iar pericolul afectării sănătăţii noastre pândeşte în fiecare coş de cumpărături cu care plecăm din magazine.

Riscurile pentru sănătatea consumatorilor vin din aproape toate produsele ”arătoase”, deştept plasate pe rafturile marketurilor, şi, din păcate, constatăm tot mai des că problemele par să vină din toate direcţiile.

Deşi în ultima perioadă încercăm să regăsim gustul românesc al fructelor de altădată, nu ştim dacă eticheta ”Produs în România” garantează absenţa substanţelor chimice dăunătoare, pe care încercăm să le evităm ferindu-ne să punem pe mesele noastre produse din import.

Asociaţia Pro Consumatori arată că, deşi în uşoară scădere, în ultimii doi ani, aproape jumătate din cantitatea de fructe din producţia autohtonă a fost depistată cu reziduuri de pesticide. Cu alte cuvinte, nici fructele noastre nu mai sunt ce-au fost. Asta înseamnă că în dorinţa de a fi competitive în raport cu produsele din import al căror aspect este tentant, producătorii români par să renunţe la metodele tradiţionale de combatere a dăunătorilor sau la adaosurile de îngrăşăminte naturale (folosite de părinţii şi bunicii noştri cu ceva ani în urmă) şi se adaptează vremurilor, apelând la substanţe chimice mult mai la îndemână, care să le protejeze recoltele şi să stimuleze producţia!

Într-un comunicat dat la începutul lunii septembrie, Ministerul Agriculturii ne asigura că nu orice reziduu de pesticid înseamnă pericol pentru sănătatea umană, ci doar cele care depăşesc limita maximă admisă (LMA) şi că rezultatele obţinute în laboratoarele RENAR sunt în media europeană. ”Fiind vorba de produse convenţionale şi nu ecologice este evident că acestea conţin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislaţia în vigoare”. Altfel spus, şi legumele şi fructele româneşti au pesticide, dar n-ar fi periculoase!

 

Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide,

total dezinteresat

 

Am remarcat însă că atunci când vine vorba despre importurile de legume şi fructe, funcţionarii statului recită din memorie numărul alertelor generate şi produsele care au ridicat probleme la analizele de laborator, însă atunci când întrebi despre controalele la intern fie se arată spre minister, fie e greu de identificat instituţia care răspunde de controlul conţinutului de reziduuri de pesticide în legumele şi fructele din producţia internă.

Pentru că ministerul pare, aşadar cel mai informat între instituţii, de Ziua Internaţională a Dreptului de a Şti  (28 septembrie), am încercat să aflăm cât de vigilente şi deschise spre comunicarea publică a problemelor care ţin de securitatea alimentară a populaţiei sunt Ministerului Agriculturii şi Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide, aşa că le-am transmis o serie de întrebări legate de acest subiect. privind numărul alertelor generate în 2015 şi 2016 în Sistemul Rapid de Alertă pe Alimente şi Furaje (SRAAF) determinate de depăşirea limitelor maxime admise ale reziduurilor de pesticide în urma analizelor de laborator la probele de legume şi fructe, substanţele care au generat alertele respective, precum şi produsele descoperite cu depăşiri ale limitelor maxime admise la pesticide şi cantităţile retrase sau oprite de la comercializare şi modul în care sunt verificate legumele şi fructele din punct de vedere al conţinutului de reziduuri de pesticide la producătorii autohtoni.

Ministerul Agriculturii a formulat un răspuns, dar Laboratorul Central nu dă niciun semn că ar ști că una din devizele actualului guvern este TRANSPARENȚA. Noi însă le așteptăm răspunsurile care, sperăm, nu vor fi copy-paste cu cele ale MADR, considerând că sunt de interes public, nu doar pentru consumatori, ci şi pentru instituţii, care pot garanta, încă o dată, că sunt atente la hrana noastră cea de toate zilele.

Asta pentru că există informaţii că în reţeaua comercială a unui mare lanţ de magazine (parte a unui concern cu activitate în Europa) a fost descoperită, la o autoverificare făcută de comerciant, o importantă cantitate de piersici din producţia autohtonă, de provenienţă zona Dobrogea (livrate de una dintre marile asociații de firme de profil românesti), cu un conţinut ridicat de propargit, în timp ce alte câteva tone îşi aşteptau intrarea pe piaţă.

Din informaţiile de până acum, comerciantul a sesizat autorităţile, dar aceste verificări nu au confirmat suspiciunea iniţială.

Nici reprezentanţii comercianţilor nu vor să fie mai comunicativi atunci când vine vorba despre o asemenea temă, pentru că nici marile lanţuri de magazine nu vor să supere pe nimeni….

Situația nu este singulară, pentru că şi în 2015 a existat un caz asemănător, când un mare lanţ de magazine a eliminat un lot de struguri (proveniţi din aceeaşi zonă a ţării!) cu valori foarte mari de pesticide, fiind depăşite limitele admise pentru două substanţe din această categorie – tiofanat metil şi dimetoat, care, ingerate, pot afecta grav sănătatea.

Dar dacă statul se face că nu aude, ce pretenţii poţi avea de la vânzători, fie ei şi supermerketuri, să vorbească?! Aşa că noi rămânem cu câteva mari semne de întrebare: A vrut comerciantul să elimine de la raft produsele româneşti? S-a transformat producătorul român într-un ”samsar” de fructe care pune pe piaţă, sub propriul brand, produse cumpărate de te miri-unde? Au fost ”servite” autorităților, pentru analiză, probe de fructe din loturi ”dedicate”? Au închis ochii autoritățile și nu le interesează de unde ”se culeg” piersicile? Să fie bine pentru toată lumea… având în vedere că noile reglemetări guvernamentale prevăd obligativitatea comercializării în supermarketuri, în proporţie de 51% a produselor româneşti?

Ceea ce se știe până acum, este că în cea de-a doua parte a lunii iulie a.c., Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Ilfov a retras de la vânzare 91.347,90 kg de legume și fructe, în urma unor controale care au scos la iveală nerespectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, lipsa demonstrării trasabilității, neconcordanța datelor dintre situația existentă și documentele prezentate, ieșirea din valabilitate a contractelor încheiate și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Cu ocazia acestor controale au fost prelevate și transmise laboratoarelor probe pentru verificarea prezenţei şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise.

De asemenea, la PFI – Biroul Vamal Chitila și Otopeni au fost verificate 103 transporturi produse de origine nonanimală (dintre care 46 de legume și fructe), importate din ţări terţe din care s-au prelevat un număr de 26 probe pentru care s-a cerut laboratoarelor verificarea existenței și a valorilor de reziduuri de pesticide.

Din informațiile noastre, tot în luna iulie, DSVSA București a verificat un lot de piersici distribuit în reţeaua LIDL Ialomiţa, identificând că fructele în cauză conţineau substanţa propargit – substanţă cancerigenă interzisă de Regulamentul nr. 934/2011 privind neaprobarea substanţei active propargit, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare.

Potrivit unui răspuns primit din partea Ministerului Agriculturii, până la sfârșitul lunii septembrie, la nivel național, au fost analizate 1.653 probe (1.462 control oficial și 191 probe la cerere). Nouă probe au fost neconforme (7 probe de legume și 2 probe de fructe), generându-se în SRAAF, pe baza analizei riscului, 3 alerte naționale, pentru salată, cartofi și PIERSICI (!).

Substanțele active depistate în probele neconforme au fost clorotalonil, vinclozonil, carbendazim, tiofanat-metil, metiocarb, dimetoat, tebuconazol, PROPARGIT (!).

Zonele de unde au provenit probele au fost IALOMIȚA (!), Gorj, Călărași, Iași, Buzău, Vâlcea, Prahova, Teleorman și Olt.

În urma controlului, DSVSA a notificat reţeaua, aplicând şi o amendă contravenţională, iar LIDL a procedat conform legislaţiei în vigoare, retrăgând lotul de pe piaţă şi distrugându-l.

Potrivit unor surse, lotul de piersici provenea de la Hortifruct, una dintre cele mai mari asociaţii de producători de legume şi fructe din România, din care fac parte Leoser, Berser, Leader International, Frank ’93 Prod, Ostrovit, Lio Agro Com şi Ilser Oltenia. Deşi aceştia deţin ferme proprii şi producţie în România, se pare că fac și importuri de fructe, mai ales din Grecia – prin intermediul firmelor Leoser şi Berser.

 

Antifrauda și DSVSA Ilfov – pe urmele propargitului

 

Potrivit surselor noastre, imediat după descoperirea DSVSA București, DGAF şi DSVSA Ilfov au efectuat un control comun la depozitele Hortifruct din Bucureşti (Berceni şi Voluntari). Inspectorii antifraudă au descoperit multiple nepotriviri între stocurile existente în depozitele în cauză şi documentele justificative din contabilitatea societăţii (prezentate voalat și în comunicarea oficială a DSVSA Ilfov), pe durata controlului depozitele fiind închise, iar societatea a fost amendată. Pe de altă parte, inspectorii DSVSA au descoperit în depozite fructe care conţineau substanţe improprii consumului uman, aplicând sancţiuni contravenţionale.

În acest moment nu este clar dacă lotul respectiv provenea chiar din fermele Hortifruct sau era importat, via Grecia, și nici dacă și cum au fost distruse fructele respective.

Se remarcă faptul că, în ciuda identificării de substanţe ”improprii consumului uman” şi chiar ”cancerigene”, nu avem certitudinea că acestea nu vor mai contamina fructele pe care le consumăm. Ce garanţii putem avea că producătorul importator nu va apela la aceleaşi substanţe şi în viitor?

Ţinând cont de acestea, se ridică întrebarea dacă decizia Guvernului privind susţinerea producţiei autohtone nu va fi folosită de băieţii deştepţi pentru a comercializa fructe şi legume din import ca fiind produse în propriile ferme?

Care sunt instituțiile care garantează că eticheta fructelor din import nu va fi schimbată cu una românească și  fructele vândute ulterior sub eticheta ”Produs în România”? – A.R.

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here